Scandalul care zguduie fotbalul autohton în aceste zile nu reprezintă decât o mică parte a ceea ce va urma. Este evident că arbitrii sunt doar o verigă într-un complicat lanţ al corupţiei, iar procurorii speră că de la aceştia să pornească o anchetă mult mai amplă. Aşa cum am anticipat săptămâna trecută, decizia UEFA de a decapita mafia partidelor aranjate s-a făcut simţită rapid şi în Liga 1. Conducătorii forului european sunt nemulţumiţi, printre altele, că o mare parte din premiile financiare din Liga Campionilor şi Europa League, e vorba de zeci de milioane de euro, nu sunt reinvestite în sport ci sunt folosite pentru plata unor activităţi ilegale, care parazitează fotbalul. Circuitul aranjamentelor este destul de simplu: anumiţi conducători oferă bani arbitrilor pentru ca aceştia să influenţeze desfăşurarea unor partide, după care ei îşi recuperează banii fie din pariuri, fie din bonusurile obţinute pentru performanţele sportive, cum ar fi banii de la televiziuni sau de la UEFA. Mai există şi aranjamentele între reprezentanţii a două cluburi, dar în acest caz lucrurile sunt mai complicate, riscurile şi costurile mult mai mari.
Şeful Comisiei Centrale a Arbitrilor, Vasile Avram, a intrat şi el în acest circuit al corupţiei, din această cauză fiind nevoit să îşi petreacă ultimele nopţi în arestul poliţiei. Federaţia Română de Fotbal a anunţat deja într-un comunicat semnat de preşedintele Mircea Sandu, suspendarea din funcţia de preşedinte al CCA şi din calitatea de membru al Comitetului Executiv al FRF a lui Vasile Avram. Potrivit DNA, din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale, întocmită de procurori, a rezultat că la data de 21 mai 2011, Vasile Avram, supervizor la meciul FCM Târgu Mureş - Universitatea Cluj, din ultima etapă a campionatului trecut, a primit de la afaceristul Sorin Ţerbea, prin intermediari, suma de 19.000 de euro, în scopul delegării unor arbitri agreaţi de formaţia mureşană în sezonul 2011/2012. Tribunalul Bucureşti a admis, duminică, cererea procurorilor anticorupţie de arestare preventivă a şefului Comisiei Centrale a Arbitrilor (CCA), Vasile Avram, şi a omului de afaceri Sorin Ţerbea, instanţa emiţând mandate pentru 29 de zile. Acelaşi film, dar cu alţi actori s-a derulat şi în 2009, atunci după gratii ajungând patronul clubului FC Argeş, Cornel Penescu, şeful CCA, Gheorghe Constantin, vicepreşedintele CCA, Marcel Lică, şi arbitrii Sorin Corpodean, Aurelian Bogaciu şi Marcel Savaniu. Din păcate, ancheta de atunci s-a împotmolit la numele menţionate mai sus fără a fi descâlcite toate firele poveştii de corupţie. În acest moment există şi presiunea UEFA, care se consideră o victimă a acestui sis-tem corupt, care se manifestă în special în campionatele din estul continentului. Dacă până acum conducerea federaţiei s-a delimitat rapid de cei implicaţi, de această dată Mircea Sandu a declarat că nu crede în vinovăţia lui Vasile Avram: "Îmi pare rău că fotbalul românesc se află iarăşi într-o situaţie de imagine negativă. Încercasem să refacem puţin imaginea, dar nu ne-a ieşit. Cu mare mânie proletară se spune că toţi din fotbal sunt nişte nenorociţi şi nişte derbedei, voi (n.r. presa) vreţi să-i aresteze pe toţi! Cu ce sunt eu de vină? Comisia e autonomă, eu n-am nicio implicare! Dar eu nu cred că s-a întâmplat ce spun procurorii. Mi se pare circ, l-au adus în faţa presei". Cu toate că în ultimii 20 de ani au existat mai multe scandaluri legate de corupţie, niciodată conducerile Federaţiei Române de Fotbal sau a Ligi Profesioniste de Fotbal nu au fost atinse de anchete, de o eventuală demisie de onoare nefiind vorba.
Fotbalul autohton nu a dus niciodată lipsă de scandaluri. După 1990 acestea s-au înmulţit şi au avut parte de o mediatizare abundentă. Deşi multe cazuri au ajuns în atenţia PNA şi, apoi, DNA, foarte puţine persoane au ajuns să fie condamnate efectiv pentru faptele de corupţie. În afară de cazul Penescu - Constantin, care s-a lăsat cu câteva arestări şi retrogradarea clubului FC Argeş în Liga a 2-a, în ultimii 20 de ani au mai existat câteva scandaluri majore.
Ilie Trifina şi Leonard Cănănău au fost încarceraţi în urma celebrului caz legat de corupţie de la meciul de Divizia B dintre Dacia Brăila şi Poli Iaşi, cei doi fiind angajaţii respectivelor cluburi. Trifina şi Cănănău au încercat să aranjeze, în sezonul 1994-1995, partida pentru promovarea în prima ligă, oferind câte cinci milioane de lei unor jucători pentru ca aceştia să nu-şi apere corect şansele. Prinşi de Poliţie, în urma unui flagrant, cei doi au fost condamnaţi pentru dare de mită.
De aemenea, fostul preşedinte al clubului Dinamo,Vasile Ianul, a fost găsit vinovat şi condamnat pentru prejudicierea clubului cu suma de 2,4 milioane de dolari.
Conducătorul lui Poli Iaşi, Vasile Drutcă, şi-a însuşit 190.000 de dolari din transferul lui Daniel Pancu (jucător format de echipa din Copou) de la Rapid la Cesena. După ce a primit trei ani de închisoare, Drutcă a fost graţiat şi obligat să plătească suma delapidată.
În atenţia procurorilor anticorupţie s-a aflat şi Cornel Oţelea, fostul comandant al clubului Steaua. Acesta a fost anchetat, fără să fie condamnat, pentru "dispariţia" unui million de dolari în urma transferului fotbalistului Ilie Dumitrescu, de la Steaua la Tottenham.
Pentru prejudicierea a patru cluburi cu suma de 10 milioane de euro, în urma unor transferuri de jucători, au fost trimişi în judecată, procesul încă nefiind încheiat, mai mulţi oameni care au legătură cu fotbalul: impresarii Ioan Becali, Victor Becali şi Gheorghe Popescu, patronul clubului Rapid Bucureşti - Gheorghe Copos, avocatul Sică Puşcoci, fostul director al clubului Oţelul Galaţi - Mihai Stoica, preşedintele executiv al clubului Dinamo - Cristian Borcea, fostul preşedinte al clubului Dinamo - Mircea Stoenescu, preşedintele clubului Gloria Bistriţa - Jean Pădureanu şi fostul acţionar al lui Dinamo - Gheorghe Neţoiu.
Direcţia Naţională Anticorupţie a reţinut în iunie 2008, la Cluj-Napoca, cinci persoane care aveau asupra lor 1,7 milioane de euro, bani primiţi de la Gigi Becali, care se presupune că urmau să ajungă la jucătorii Universităţii Cluj dacă aceştia ar fi obţinut cel puţin un egal în meciul cu concitadina CFR şi Steaua ar fi devenit astfel campioană. DNA a anunţat ulterior că Gigi Becali, Teia Sponte, preşedintele Universităţii Cluj, Anton Doboş, şi o cunoştinţă a acestuia, Traian Bendorfean, sunt urmăriţi penal pentru fapte de corupţie.
1. DNA isi depaseste atributiile?
(mesaj trimis de C.D. în data de 27.09.2011, 14:43)
Daca nu ma insel, aceasta institutiile, recte DNA se ocupa de cazurile de coruptie ale functionarilor de stat. Nu a unor cluburi private.! Si am impresia ca este manevrata politic de putere. Vezi cazul Becali.Cine-i controleaza pe acesti distinsi procurorfi care se erijeaza in justitiari supremi ,infailibili si incorupti? Sunt si ei tot oameni. A verificat cineva averea proprie a cel putin 25% din personalul DNA? Si pe ce cai a fost obtinuta? Coruptie a fost intotddeauna in fotbal. Si in definitiv este treaba unei institutii de stat sa se bage in chestiunile unor cluburi private? Iata cateva intrebari de bun simt ale unui contribuabil onest. Un retinere ,chiar de 24 de ore poate fi abuziva . Iar instantele sunt formate tot din oameni. Nu doresc sa apar pe nimeni ,dar abuzul este abuz oricand . Si vorba cuiva,: cine-i controleaza pe controlori-recte DNA?