FOTBAL ŞI CORUPŢIE Procurorii, indulgenţi cu foştii şefi ai FIFA şi UEFA

Mult zgomot pentru destul de puţin. Cel mai mediatizat caz de corupţie la nivel înalt din fotbal se apropie de un verdict final. Michel Platini şi Sepp Blatter, doi dintre conducătorii fotbalului mondial care au părăsit funcţiile prin uşa din dos, nu vor ajunge în spatele gratiilor. Parchetul elveţian a cerut o pedeapsă de un an şi opt luni de închisoare cu suspendare împotriva lui Michel Platini, fostul preşedinte al UEFA, şi a fostului preşedinte al FIFA, Sepp Blatter.

Tribunalul penal federal din Bellinzona va face publică decizia pe 8 iulie în acest caz care a pus capăt carierelor celor doi şi în care, teoretic, ei riscă până la cinci ani de închisoare.

Renunţând să ceară o pedeapsă fermă cu închisoarea împotriva lui Platini (66 ani) şi Blatter (86 ani), procurorul Thomas Hildbrand a solicitat ca o condamnare a lor să fie completată cu o suspendare cu probaţiune pentru o perioadă de doi ani. Procurorul a încercat să respingă teza unui "acord verbal" încheiat între cei doi pentru o muncă de consilier efectuată de Platini între 1998 şi 2002, în timp ce acesta intenţiona să candideze la preşedinţia FIFA: "Blatter şi Platini au semnat cu certitudine un acord scris în august 1999, prevăzând 300.000 de franci elveţieni anual achitaţi integral de FIFA, dar ei au ajuns la un acord pentru plata a 700.000 de franci elveţieni anual în plus, odată ce finanţele organismului mondial ar fi permis".

"Convenirea asupra unei astfel de sume fără documente scrise, fără martori şi fără să fie înscrisă în conturi contravine uzanţelor comerciale, precum şi obiceiurilor FIFA", a mai spus procurorul. Început săptămâna aceasta, procesul urmează să continue până pe 22 iunie, cu pledoariile FIFA, ca parte civilă, şi apoi apărarea. Magistraţii FIFA i-au găsit vinovaţi pe cei doi, pe 21 decembrie 2015, de "abuz de poziţie", "conflict de interese" şi "management defectuos".

Platini a respins orice acuzaţie de corupţie în cazul primirii a 1.800.000 de euro în 2011, din partea lui Joseph Blatter, pentru o activitate de consilier încheiată în 2002, activitate pentru care nu a existat niciun contract scris. Conform Comisiei de Etică, Blatter nu a putut să demonstreze că a transferat banii către Platini în mod legal.

În mai 2015, justiţia americană a pus sub acuzare 14 persoane, printre care doi vicepreşedinţi FIFA şi şapte oficiali ai forului, pentru luare de mită şi primirea de alte foloase, la o primă estimare fiind vorba de peste 150 de milioane de dolari. În decembrie 2015, autorităţile elveţiene au arestat încă 12 persoane, la Zurich, în cadrul aceluiaşi dosar de corupţie. Pe 7 octombrie 2015, Joseph Blatter ( preşedinte interimar al FIFA la vremea respectivă), Jerome Valcke (secretar general al FIFA), Michel Platini (vicepreşedinte FIFA şi preşedinte UEFA) au fost suspendaţi de către o comisie a FIFA pentru 90 de zile, cu posibilitatea de prelungire a suspendării pentru încă 45 de zile. În decembrie 2015, Joseph Blatter şi Michel Platini au fost suspendaţi de Comisia de Etică a UEFA pentru câte opt ani din viaţa sportivă. În februarie 2016, Comisia de recurs a respins apelurile lor, considerându-i vinovaţi de violarea a patru articole din codul etic, dar pentru "întreaga activitate" au primit o reducere a pedepsei,de la opt la şase ani. După acest scandal în fruntea FIFA a ajuns italianul Gianni Infantino, iar UEFA este condusă de slovenul Alexander Ceferin.

Instrumentat în Statele Unite, "FIFAgate" (afacerea viza un sistem de mită şi de "bandă" organizată de responsabili ai fotbalului din America de Sud şi America Centrală, în schimbul atribuirii drepturilor de difuzare TV pentru competiţii, între care Copa America) a dus la condamnarea la nouă ani de închisoare a paraguayanului Juan Angel Napout, fost preşedinte al Confederaţiei sud-americane de fotbal (CONMEBOL) şi la patru ani de închisoare a brazilianului Jose Maria Marin, fost conducător al Federaţiei braziliene.