Fraudă bancară sau nu?

• UPDATE 17:21:

Generalul Dragoş Diaconescu a intermediat legătura cu Aurel Şaramet, directorul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, pentru ca o firmă a lui Mihai Stan să obţină un credit de la CEC Bank Alba Iulia, în valoare de 3,125 milioane de lei, alte credite fiind obţinute cu implicarea lui Stan sub identităţi false, susţine DIICOT, conform surselor de presă.

În ceea ce priveşte creditele deja contractate de către gruparea condusă de Mihai Stan şi Daniel Ruse în perioada 2010-2011, efectuându-se verificări la unităţile bancare indicate de către denunţător, DIICOT a constatat că într-adevăr aceste credite au fost obţinute exact în modalitatea indicată de către acesta.

• UPDATE 15:45: Înalţi funcţionari din Senat, AVAS, ANAF, MEC, implicaţi în reţeaua fraudelor bancare

Funcţionari cu rang înalt din Senat, ministerele Economiei şi al Agriculturii sau din ANAF, AVAS şi Fondurile Naţionale de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri sau a Creditului Rural formau cercul relaţional al grupării de fraude bancare, arată DIICOT în referatul cu propunerea de arestare, informează sursele de presă.

Procurorii DIICOT arată, în referatul cu propunerea arestării preventive a 33 de persoane din gruparea carea se ocupa cu fraude bancare, că unul dintre liderii grupării, Mihai Stan, "a reuşit să penetreze prin intermediul unor persoane care au sprijinit gruparea instituţii importante ale statului".

---

• UPDATE 15:01

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a declarat: "Sigur că este vorba de întărirea supravegherii bancare. După evaluarea unora, supravegherea BNR este suficient de tare, dar nu trebuie confundată cu altceva".

Guvernatorul BNR a precizat: "Nu aş vrea să se facă confuzia că supravegherea bancară se ocupă de credite. Nu putem să punem în spatele fiecărui ofiţer de credit un supraveghetor".

"Trebuie să existe moderaţie, nu protejăm pe nimeni. Legea trebuie să fie aplicată. Nu este vorba de caracatiţa bancherilor, este vorba mai degrabă de un grup infracţional din afara sistemului bancar", a adăugat Isărescu.

• UPDATE 13:48

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat: "Procurorul de caz nu s-a exprimat corect în limba română. Trebuie făcută clară o delimitare între funcţionarii implicaţi şi bănci. Mesajul procurorilor este fără îndoială şocant", potrivit surselor de presă.

"Furtul nu face parte dintre obiectivele de supraveghere bancară. Fiecare bancă poartă răspunderea pentru ce se întâmplă în conturi", a adăugat acesta.

• UPDATE 13:34

DIICOT precizează că inculpaţii în dosarul fraudelor bancare aveau legături în 16 bănci din ţara noastră, arată sursele de presă.

• UPDATE 13:12

DIICOT susţine că 80% dintre băncile comerciale au fost compromise de reţeaua bancherilor, potrivit surselor de presă.

• UPDATE 11:37: Au apărut primele interceptări în dosarul bancherilor

Au apărut primele interceptări în dosarul bancherilor, relatează sursele de presă. În acest caz, vicepreşedintele Băncii Române pentru Dezvoltare (BRD), Alexandru Cercel-Duca, a fost reţinut în mega-dosarul de înşelăciune şi spălare de bani. Alături de el, alte 30 de persoane au ajuns după gratii pentru 24 de ore.

---

• UPDATE 09:33: Numărul de persoane reţinute a ajuns la 33

---

• UPDATE 08:10: Şaptesprezece persoane, printre care vicepreşedintele BRD, Claudiu Cercel, reţinute

Şaptesprezece persoane, printre care Claudiu Cercel, vicepreşedinte BRD, au fost reţinute, ieri, în dosarul fraudelor bancare de 22 de milioane de euro, audierile continuând la sediul DIICOT Bucureşti, informează sursele de presă. Liderul grupării infracţionale din dosarul fraudelor bancare de 22 de milioane de euro, Daniel Ruse, a candidat ca independent la alegerile din 2008 pentru Primăria Olteniţa, iar apoi, şi-a cumpărat o fermă de porci şi ar fi coordonat obţinerea de credite cu documente false, anunţă presa.

Aurel Şaramet, suspendat de la conducerea Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM, va fi cercetat în libertate în dosarul fraudelor bancare de 22 de milioane de euro.

-----

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au audiat, ieri, în jur de 100 de persoane, printre care funcţionari bancari şi reprezentanţi ai Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECM), pentru o presupusă fraudă, estimată la 22 milioane de euro, potrivit unui comunicat al Direcţiei.

Învinuiţii din dosar sunt acuzaţi că ar fi luat credite de la bănci cu garanţii obţinute de la FNGCIMM, în baza unor documente falsificate, des-tinaţia finanţărilor fiind achiziţia de utilaje, prin intermediul unor societăţi comerciale controlate de către liderii grupării, potrivit DIICOT.

Activitatea infracţională a fost sprijinită de către Aurel Şaramet, directorul FNGCIMM, Claudiu Cercel, vicepreşedintele BRD, Mihai Grigoroiu, Ionuţ Cătălin Roşu şi Andrei Atanasiu, angajaţi în cadrul MECMA şi Dragoş Florian Diaconescu, fost general al Centrului de Informaţii Externe (actuala Direcţie de Informaţii Externe) informează DIICOT.

În urma transmiterii comunicatului de către DIICOT, informaţiile care au circulat în presă au aruncat "frauda" în curtea sistemului bancar, iar reacţia Băncii Naţionale a Româ-niei (BNR) nu a întârziat să apară.

Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al Băncii Centrale, a precizat că nu este cazul să se creeze panică şi că este nevoie de echilibru în declaraţii, pentru a nu se ajunge la o generalizare sau exagerare a subiectului, încât să fie incluşi toţi angajaţii din sistemul bancar românesc.

"Este important să vedem care este verdictul anchetatorilor şi pe urmă verdictul instanţei", a adăugat domnia sa.

În privinţa faptului că FNGCIMM oferă garanţii în numele statului, iar presupusa fraudă ar însemna un prejudiciu pe bani publici, Mugur Şteţ a menţionat că, potrivit regulamentului de funcţionare al Fondului, eventualele pagube vor fi acoperite din fondurile FNGCIMM.

• Adrian Vasilescu: "Sistemul bancar nu se află în niciun pericol"

Prejudiciul estimat de procurorii DIICOT nu afectează sistemul bancar, ne-a declarat Adrian Vasilescu, consilier al Guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR).

Domnia sa ne-a precizat: "M-a surprins iuţeala cu care s-a împins ideea că ar fi vorba despre o problemă care să zguduie sistemul bancar. Nici vorbă de aşa ceva. Prejudiciul este estimat la 22 de milioane de euro, iar această sumă este în totalitate provizionată de băncile în cauză. Sistemul bancar nu este atins cu absolut nimic. Suma nu este de natură să producă efecte puternice în sistemul bancar. Sistemul bancar nu se află în niciun pericol.

Au fost acordate credite cu acte care nu erau în regulă. Comunicatul DIICOT precizează că persoanele învinuite se bucură de prezumţia de nevinovăţie, iar acest lucru are o semnificaţie, pentru a se vedea în ce măsură faptele respective se încadrea-ză într-una din cele două laturi: faptă materială sau intenţie. Funcţionarii băncilor au lucrat pe baza unor documente falsificate. Este important de aflat dacă aceştia au avut cunoştinţă sau nu de falsitatea documentelor. Funcţionari bancari nu au obligaţia să afle dacă o ştampilă este sa nu falsă. Aceştia nu verifică bilanţul unei companii încă o dată, după ce a bilanţul a fost prezentat cu ştampilă. Răspunderea este a celui care vine cu documentele în bancă. Problema este dacă funcţionarii bancari sunt vinovaţi sau nu. Până când vine verdictul este bine să păstrăm echilibrul".

Adrian Vasilescu ne-a mai spus că direcţia de Supraveghere a BNR nu are obligaţii dincolo de regulile specifice şi generale ale supravegherii bancare, nu suplineşte nici poliţia, nici parchetul.

"BNR, prin Direcţia de Supraveghere, verifică dacă sunt respectate reglementările, dacă împrumuturile au fost acordate în baza reglementărilor", potrivit domniei sale.

• Cristina Chiriac: "Nu putem să vorbim despre o fraudă bancară atât timp cât nu există date publice privind instituţiile care au fost fraudate"

Deocamdată, atât timp cât nu exis-tă date publice privind instituţiile care au fost fraudate, fie că este vorba de bănci fie de Ministerul Economiei, nu putem să vorbim despre o fraudă bancară, ne-a declarat, Cristina Chiriac, fost vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).

Domnia sa ne-a precizat: "BCR a reacţionat prompt când a descoperit falsuri în dosarele de credit. Frauda înseamnă că s-au prezentat documente false la biroul de credite, dar BCR a reacţionat. Această procedură este unitară în toa-te băncile. În cazul de faţă, organismele intermediare pentru stimularea IMM au acordat garanţii pe partea de cofinanţare. Este posibil ca proiectele prezentate să fi fost viabile, dar beneficiarii să nu fi avut partea de cofinanţare. Aşa încât, firmele au solicitat şi primit garanţii de la FNGCIMM , care să le faciliteze accesul la credite.

Deocamdată, din comunicatul DIICOT, rezultă că ar fi vorba de un prejudiciu de 22 milioane de euro. Asupra acestui lucru ne voi lămuri în momentul când dosarul va fi trimis la instanţă şi in acel moment vom stabili cine sunt vinovaţii şi care este valoarea exacta a prejudiciului".

• Ionel Blănculescu: "Vigilenţa băncilor probabil că a scăzut puţin, fiind vorba despre garanţii acordate de FNGCIMM"

Vedem un vârf al aisbergului într-o formă cu care nu am fost obişnuiţi, pentru că frauda este la nivelul corporate şi nu la cel retail, ne-a declarat analistul economic Ionel Blănculescu.

Domnia sa ne-a precizat: "Frauda în acest caz a presupus crearea unor companii fantomă, aşa încât să treacă de toate filtrele de control ale băncilor şi ale BNR.

Băncile agreează o garanţie din partea FNGCIMM, pentru că este o garanţie a statului, optimă. Vigilenţa băncilor probabil că a scăzut puţin, pentru că acestea ar fi putut să piardă maxim 20% din valoarea creditului acordat.

În momentul în care mecanismul bancar va fi pus în aplicare, garanţiile vor fi executate şi băncile vor cere banii, care vor veni de la bugetul statului.

Nu putem să nu ne gândim că astfel de companii au contribuit la creşterea numărului de credite neperformante".

Despre posibila implicare a lui Claudiu Cercel, Ionel Blănculescu este de părere că oficialul BRD este o victimă a reţelei investigate de procurorii DIICOT, adăugând că domnul Cercel are un grad de onorabilitate ridicat în mediul bancar şi de afaceri.

• Surse: "Se face vâlvă prin acest caz"

Vina poate aparţine FNGCIMM şi nu băncilor, pentru că inspectorul de credite este obligat să îi acorde clientului împrumutul solicitat, dacă aces-ta are semnătura domnului Şaramet pe dosar, potrivit unor surse din piaţă.

În plus, băncile sunt asigurate, pentru că vor solicita Fondului executarea garanţiilor pentru creditele acordate, au adăugat sursele noastre.

În privinţa implicării lui Claudiu Cercel, sursele citate ne-au precizat că domnia sa este responsabil cu Trezoreria şi nu acordă credite.

• Aurel Şaramet, suspendat de la FNGCIMM

Ministerul Economiei a precizat, ieri, că în cazul domnului Aurel Şaramet au fost demarate procedurile de suspendare din funcţia deţinută în cadrul FNGCIMM.

În plus, MECMA a dispus încetarea activităţii în funcţiile ocupate de celelalte trei persoane (Mihai Grigoroiu, Ionuţ Cătălin Roşu şi Andrei Atanasiu) implicate în dosarul anchetat de DIICOT, urmând să dispună suspendarea lor, în situaţia în care DIICOT va lua măsura arestării preventive a celor trei învinuiţi, conform legii 188/1999, art.94, alin 1, potrivit comunicatului de presă al ministerului.

La nivelul MECMA nu sunt cunos-cute alte detalii cu privire la dosarul care face obiectul cercetărilor efectuate în momentul de faţă de DIICOT, se arată în comunicat.

În urma informaţiilor apărute, Corpul de Control al ministrului Economiei a demarat un control propriu pe această temă.

Mihai Grigoroiu a fost şef serviciu din 2009 în cadrul OIIMM, exercitând temporar funcţia de Director General Adjunct la AM POSCEE.

Ionuţ Cătălin Roşu ocupă din 2010 funcţia de auditor asistent în cadrul Serviciului de Audit Public Intern din cadrul OIIMM.

Mihail Andrei Atanasiu ocupă din 2009 funcţia de consilier asistent la Direcţia Generală Mediu de Afaceri în cadrul OIIMM.

• BRD: "Activitatea băncii nu este afectată"

BRD Groupe Société Générale a luat cunoştinţă de acţiunea întreprinsă de procurorii DIICOT, dar activitatea băncii nu este afectată de acest eveniment, instituţia de credit rămânând la dispoziţia autorităţilor pentru a furniza orice informaţie necesară legată de acest caz, potrivit unui comunicat al BRD.

• BCR a sesizat DIICOT, în trimestrul al doilea, în privinţa unor falsuri în dosarele de credit

BCR a sesizat DIICOT, în trimes-trul al doilea, că a descoperit, prin divizia antifraudă specializată a băncii, existenţa unor falsuri în dosarele de credit a patru firme din Călăraşi, Olteniţa şi Bucureşti, potrivit unui comunicat al băncii.

Reprezentanţii BCR au precizat că salariaţii implicaţi în aceste cazuri au fost concediaţi, iar banca a depus plângeri penale împotriva acestora şi a altor persoane din afara băncii.

Oficialii BCR au adăugat: "Menţionăm că analizele de credit au la bază documente emise sau confir-mate de companii, instituţii şi per-soane autorizate. Băncile depun toate diligenţele, potrivit normelor şi regulamentele în vigoare, să reconfirme autenticitatea şi corectitudinea documentelor şi informaţiilor respective. Dacă aceste documente conţin informaţii şi afirmaţii false, răspunderea revine instituţiilor şi persoanelor respective".

Instituţia de credit îşi continuă activitatea normal, iar eventualele prejudicii vor fi recuperate după finalizarea cercetărilor, potrivit co-municatului.

Procurorii DIICOT au efectuat, ieri, 50 de percheziţii domiciliare la locuinţele învinuiţilor, precum şi la sediile unor societăţi comerciale din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu.

Comunicatul DIICOT menţionează: "Procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Bucureşti şi Biroul Teritorial Călăraşi, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul BCCO Bucureşti au procedat la destructurarea unui grup infracţional organizat, constituit din 48 de persoane, specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi spălarea banilor. (...) În fapt, se reţine că, în perioada 2010-2012, membrii grupului infracţional organizat, sub coordonarea liderului Ruse Daniel - au realizat beneficii financiare substanţiale prin săvârşirea de fraude bancare, res-pectiv obţinerea sau încercarea de a obţine un număr de 40 de credite de la 16 unităţi bancare de pe teritoriul României, prin utilizarea unor documente falsificate. (...) Faptele învinuiţilor urmează a fi analizate prin raportare la dispoziţiile art. 66 Cod procedură penală, referitoare la prezumţia de nevinovăţie".

Suportul tehnic şi informativ al operaţiunii a fost asigurat de către SRI şi DGIPI. Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul BSJ.