FRC estimează că procesul de acordare de contragaranţii se va relansa în 2015

Estimările Fondului Român de Contragarantare (FRC) prevăd ca, în acest an, să se relanseze procesul de acordare de contragaranţii şi să se demareze procesul de creştere calitativă a structurii portofoliului, concomitent cu operaţionalizarea unui set de produse noi de contragarantare, potrivit afirmaţiilor reprezentanţilor Fondului.

Declaraţiile vin în contextul în care acţionarii Fondului (statul, cu 68%, şi Fundaţia Post-Privatizare, cu 32%) au solicitat Consiliului de Supraveghere al FRC să desemneze 2-3 persoane ca să participe la un grup de lucru, menit să identifice soluţii pentru deblocarea mecanismului de contragarantare/garantare şi pentru problemele cu care se confruntă FRC şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

Mai multe voci din mediul de afaceri au criticat, la finalul anului trecut, activitatea de garantare, vizând în special FNGCIMM.

"Pentru depăşirea blocajului creat, FRC a iniţiat un proiect de convenţie pentru contragaranţiile în valoare de până la 100.000 euro, care a fost analizat şi agreat în cadrul procesului de negociere cu principalul fond de garantare partener - FNGCIMM", precizând că proiectul urmăreşte să armonizeze procedura de acordare a contragaranţiilor cu cea de acordare a garanţiilor de către FNGCIMM, în baza convenţiilor cu plafon de garantare, în condiţiile păstrării criteriilor de acordare a contragaranţiilor".

Reprezentanţii FRC apreciază că procesul va fi unul de durată, având în vedere experienţa din a doua parte a anului 2014. Aceştia sugerează o lentoare în aplicarea soluţiilor găsite de către fondurile de garantare: "Deşi toate componentele ce ţin de implementarea noului mecanism de operare (modificări de convenţii de colaborare, norme şi proceduri interne de lucru) au fost realizate la nivelul FRC, nu au fost însă şi suficiente, disponibilitatea fondurilor de garantare în a face modificări radicale în mecanismele proprii şi în convenţiile semnate cu băncile fiind determinantă şi definitorie".

Acţionarii FRC au mai cerut Consiliului de Supraveghere să propună modificarea salariului preşedintelui Consiliului, Ioan Hidegcuti, prin stipularea unei sume fixe.

Reprezentanţii FRC au ţinut să precizeze că stabilirea cuantumului remuneraţiei preşedintelui este de competenţa AGA, dar şi că "în urma sesizării Corpului de Control al Primului Ministru, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, a dispus neînceperea urmării penale faţă de domnul Ioan Hidegcuti (n.r. actualmente preşedinte al Consiliului de Supravegehre FRC) pentru infracţiunea prevăzută de art. 2531 (vechiul) C.p. care reglementează conflictul de interese, cu motivarea că fapta nu este prevăzută de legea penală".

Potrivit reprezentanţilor Fondului, nivelul remuneraţiei preşedintelui Consiliului de Supraveghere a fost stabilită, potrivit contractului, la nivelul avut anterior în calitate de Preşedinte al Directoratului FRC.

"Remuneraţia Preşedintelui Consiliului de Supraveghere nu a reprezentat şi nu reprezintă o temă de actualitate pentru FRC, aprobarea cuantumului şi a nivelului acesteia fiind, aşa cum am arătat, de competenţa exclusivă a Adunării generale a acţionarilor, potrivit prevederilor legale", subliniază reprezentanţii Fondului, care adaugă: "Este important de ştiut însă că, la începutul anului 2014, domnul Cristian Socol, fostul Preşedinte al Directoratului, a solicitat unilateral reducerea cu o treaptă a remuneraţiei sale, cu impact proporţional şi asupra remuneraţiei Preşedintelui Consiliului de Supraveghere, deoarece în contractul de mandat al acestuia din urmă, este stipulat că remuneraţia Preşedintelui Consiliului de Supraveghere va fi egală cu cea a Preşedintelui Directoratului.

În acest context, Preşedintele Consiliului de Supraveghere (n.r. Ioan Hidegcuti) s-a adresat Adunării generale a acţionarilor pentru a decide potrivit competenţelor sale legale. La rândul său, Adunarea generală a acţionarilor a cerut Consiliului de Supraveghere să facă propuneri astfel încât remuneraţia Preşedintelui Consiliului de Supraveghere să fie una fixă. Iată, aşadar, că mecanismul «care a dus la punerea» în discuţie a cuantumului remuneraţiei Preşedintelui Consiliului de Supraveghere nu are nici o legătură cu constatările Corpului de Control al Primului Ministru şi nici cu vreun demers al Statului.

Până la sfârşitul anului 2014 Consiliul de Supraveghere nu s-a pronunţat asupra acestei probleme, deoarece nu este de competenţa sa, remuneraţia Preşedintelui acestuia rămânând diminuată cu o treaptă ca o consecinţă a celor menţionate anterior, condiţionalităţi pe care Preşedintele Consiliului de Supraveghere le-a acceptat, ele făcând parte din contractul de mandat în vigoare.

Cum nivelul remuneraţiilor membrilor Consiliului de Supraveghere, ai Directoratului şi ale Preşedinţilor acestora se stabileşte anual, pentru anul 2015 o astfel de decizie a Adunării generale a acţionarilor se aşteaptă în perioada imediat următoare".