GABRIELA FOLCUŢ, DIRECTOR EXECUTIV ARB: "Sectorul bancar traversează poate cea mai dificilă perioadă"

Conducerea Asociaţiei Ro­mâne a Băncilor (ARB) şi alţi reprezentanţi ai unor instituţii financiar-bancare au discutat, ieri, cu preşedintele Senatului, Că­lin Popescu-Tăriceanu, care a fost însoţit de mai mulţi senatori ALDE, pe marginea modificării OUG 114/2018, ce presupune, printre altele, şi aplicarea unei taxe pe activele bancare în funcţie de nivelul ROBOR.

În cadrul reuniunii au fost trecute în revistă problemele pe care le-au ridicat bancherii cu privire la efectele ordonanţei de urgenţă, după cum a declarat şeful Senatului, subliniind că parlamentarii sunt deschişi la discuţii cu bancherii.

Sectorul bancar traversează poate cea mai dificilă perioadă, este de părere Gabriela Folcuţ, director executiv al ARB.

Domnia sa ne-a spus, săptămâna trecută, răspunzând unor întrebări trimise de Ziarul BURSA, că actualul cadru legislativ "incert şi impredictibil" rămâne, pentru al treilea an consecutiv, "cel mai important factor cu potenţial sistemic care afectează industria financiară".

Gabriela Folcuţ ne-a mai precizat: "Evoluţia sectorului bancar din Româ­nia, care deţine peste 75% din activele întregului sistem financiar, ar putea fi puternic afectată de taxa pe activele financiare, de limitarea arbitrară a dobânzilor, de incapacitatea de a cesiona creanţe neperformante şi de pierderea titlului executoriu al contractelor de credit în situaţia în care nu sunt eliminate aceste riscuri. Cel mai important este că, prin intermediul aces­tor măsuri, România elimină orice şansă să recupereze decalajele, iar cel mai mare impact este suportat de ro­mâni, atât de populaţie şi cât şi de companii".

Ţara noastră, la 12 ani de la integrarea în UE, se evidenţiază ca fiind statul european aflat la coada plutonului UE în materie de bancarizare, intermediere financiară, nivelul educaţiei financiare şi, cu mici excepţii, ca nivel al bunăstării economice, mai evidenţiază reprezentantul ARB.

Gabriela Folcuţ ne-a mai precizat: "Măsurile adoptate, de genul celor menţionate mai sus, pot avea o influenţă reală negativă asupra bunăstării economice, gradului de intermediere financiară şi nivelului de bancarizare. Acestea conduc la efecte adverse cum sunt reducerea avuţiei nete şi adâncirea diferenţelor dintre clasele sociale, precum şi la creşterea migraţiei. Înţelegerea efectelor de runda întâi şi de runda a doua, care se pot propaga în situaţia în care nu tratăm cauza, nu poate genera un sentiment pozitiv cu privire la evoluţia economiei în rândul populaţiei, companiilor şi instituţiilor de credit.

Comunitatea bancară a semnalat că, deşi impactul introducerii taxei pe activele financiare pare a fi doar asupra instituţiilor bancare, acestea urmând să plătească taxa din capital, costul final va fi plătit de societate în general, în condiţiile în care continuarea procesului de dezintermediere este foarte probabilă, dar nedorită de nicio parte, cu un puternic impact negativ asupra consumului, producţiei şi investiţiilor şi, implicit, cu efecte asupra bugetului de stat pe viitor. Prin astfel de măsuri, în fapt, economia României devine vulnerabilă la eventuale şocuri externe de natura crizelor internaţionale".

Taxa pe activele financiare ale băncilor este o taxă pe creditare, pe titlurile de stat şi nu numai, a adăugat reprezentantul ARB, menţionând: "Este o taxă pe finanţarea României, în condiţiile în care sistemul bancar asigură pes­te 75% din finanţare.

Este nocivă o taxă pe creditare în statul european cu cel mai redus grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană. Taxa pe activele financiare şi cele trei legi (limitarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit) pot afecta stabilitatea sistemului bancar. Riscurile aplicării unor astfel de măsuri nu sunt văzute doar de comunitatea bancară, ci şi de Banca Naţionă a României, de Banca Centrală Europeană, de Comisia Europeană, de Federaţia Bancară Europeană etc. Economia noastră a încetinit încă de anul trecut, iar reducerea vitezei de creştere a PIB are consecinţă directă reducerea colectării la bugetul de stat.

Efectele au fost deja resimţite prin deprecierile de pe bursă, care sancţionează măsurile asupra industriei bancare şi deprecierea monedei naţionale. Provocarea acestui dezechilibru induce un impact pe termen lung asupra dezvoltării economiei autohtone.

Costul final va fi plătit de noi toţi. Aceste măsuri ar putea grăbi instalarea unei recesiuni economice, ceea ce înseamnă deprecierea cursului, scăderea pieţei imobiliare, distrugerea de locuri de muncă, scumpirea finanţării, în final o lovitură la adresa bunăstării tuturor românilor".

Studiul realizat de BNR privind taxa pe active arată că unele bănci nu ar deţine fonduri proprii pentru acoperirea integrală a cerinţelor de capital, arată Gabriela Folcuţ. Introducerea unei taxe pe activele bancare se aplică indiferent dacă băncile sunt profitabile sau nu, ceea ce înseamnă că unele bănci îşi vor reduce profitul, unele vor înregistra pierderi, iar alte instituţii de credit îşi adâncesc pierderile, conform domniei sale. Reducerea indicatorului de solvabilitate conduce la frânarea creditării, iar acţionarii vor fi nevoiţi să procedeze la noi aporturi de capital, ne-a transmis directorul executiv al ARB, adăugând: "Sunt unele state europene care au introdus o taxă, însă nivelul anual al taxei bancare se situează între un minim de 0,02% pe an şi un maxim de 0,4% pe an, dar în anumite situaţii au fost deduse capitalurile proprii şi titlurile de stat.

Vorbim de o bază mult mai mică de impozitare şi de faptul că în majoritatea ţărilor respective sistemul bancar a beneficiat de sprijinul statului pe perioada crizei. În România, sistemul bancar nu a beneficiat de sprijin din partea statului în timpul crizei. În cazul ţării noastre, taxa pe activele financiare este de 1,2% pe an, triplă faţă de nivelul maxim din UE şi faţă de rentabilitatea medie a activelor înregistrată în ultimii zece ani în România, de 0,44%.

În ultimii zece ani, acţionarii au contribuit cu peste 4 miliarde euro la capitalul băncilor din ţara noastră. În acest moment, intervin deciziile acţionarilor dacă vor continua să capitalizeze băncile de pe piaţa noastră, piaţă europeană care taxează creditarea şi care limitează preţul de vânzare a creditelor pe segmentul populaţiei. Practic, îi scumpeşti brutarului materia primă - făina - dar nu-i dai posibilitatea să recupereze prin scumpirea pâinii. Rămâne să vedem în câte situaţii acţionarii se vor reorienta către state în care este respectat principiul «level playing field»".

• Călin Popescu Tăriceanu: "Intenţia OUG 114 a fost să pună presiune pe bănci legat de creditele acordate mediului economic şi persoanelor private"

Şeful ALDE Călin Popescu Tăriceanu a menţionat, conform Hotnews: "Am ascultat posibile sugestii şi chiar critici. Interesul nostru este să găsim o formulă de echilibru care să fie în avantajul consumatorului, dar şi sistemul bancar să aibă profitabilitate (...)". Tăriceanu a insistat că a fost o întrevedere care a avut darul să lămurească mai bine şi să permită o abordare mai corectă a prevederilor din această ordonanţă: "Intenţia OUG 114 în ceea ce priveşte sectorul bancar a fost, nu ascund, de a pune presiune legat de creditele acordate mediului economic, cât şi persoanelor private. Vreau să facem lucrurile într-o logică liberală. Vrem din această OUG să protejăm şi interesul consumatorilor, clienţilor băncilor, dar trebuie să ţinem cont şi de interesul băncilor, pentru că ele trebuie să facă profit. Vrem să existe în final o negociere din care cineva să câştige totul şi alţii să piardă totul. Trebuie să fie un win-win, să aibă toată lumea de câştigat".

În opinia domniei sale, activele bancare trebuie să rămână impozitabile şi este necesar de văzut dacă ar putea fi aduse modificări în acest sens prevederilor OUG 114: "Din discuţiile pe care le-am avut cu domniile lor (n.r. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi membrii CA ai Băncii Naţionale), a rezultat clar că există o disponibilitate pentru a reconsidera modul în care se calculează ROBOR. BNR a spus da, faţă de modalitatea care există în prezent, ROBOR stabilit prin cotaţii de bănci, o şedinţă de fixing la ora 11.00, am putea să ne gândim să stabilim ROBOR pe baza tranzacţiilor efective pe o anumită perioadă precedentă. Al doilea lucru este sigur, care ar fi o formulă mai eficientă de impozitare suplimentară la nivelul sectorului bancar, având în vedere obiectivul pe care noi l-am anunţat şi anume ar coborî dobânzile la credite. Şi au spus că s-ar putea avea în vedere o taxă pe diferenţialul între dobânda la credite şi dobânda la depozite. Al treilea lucru pe care l-am discutat cu BNR a fost structura, care este lista până la urmă a activelor care ar trebui să rămână impozabile sau a activelor care ar trebui scoase din calculul acestei taxe, cum ar fi titlurile de stat, programele guvernamentale, gen Prima Casă, Start Up Nation, etc".

Călin Popescu Tăriceanu le-a spus bancherilor prezenţi în sala de şedinţă: "Modul în care a fost evoluat sectorul bancar din România, faptul că băncile nu au dat bir cu fugiţii, lucrul acesta a dat încredere în economia românească. Vrem să faceţi afaceri bune în România. Dacă putem ajuta cumva, suntem gata s-o facem. Am spus lucrurile acestea ca să nu aveţi impresia că aţi venit pe un teritoriu minat sau ostil. Sunteţi primiţi cu disponibilitate de colegii mei, pentru a discuta problemele şi a găsi soluţiile".

Amintim că, în aceste zile, au loc dezbateri în jurul OUG 114/2018, care, pe lângă altele, introduce o taxă pe activele bancare în funcţie de nivelul indicelui ROBOR.

Luni, reprezentanţii Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) au prezentat soluţii pentru modificarea acestui act normativ. Săptămâna trecută, în cadrul şedinţei Comisiilor reunite Economică şi de Buget din Senat, în care a fost prezent Consiliul de Administraţie din BNR, senatorul PSD Şerban Nicolae a afirmat că BCE se gândeşte la o metodă ca această dobândă să se raporteze la operaţiuni şi nu la cotaţii.

În replică, prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a anunţat că o echipă tehnică a Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială analizează cum ar arăta un ROBOR calculat pe bază de tranzacţii, ceea ce ar implica inclusiv ruperea taxei pe activele bancare de ROBOR.

Florin Georgescu a declarat: "În prezent, Comitetul Naţional de Stabilitate Macroprudenţială unde sunt reprezentate Guvernul (prin MFP), ASF şi BNR-ul, cu câte trei persoane, analizează prin experţi tehnici cum ar arăta un ROBOR calculat pe bază de tranzacţii, nu de cotaţii, şi nu numai aferent uneia sau alteia dintre zile, ci pe o întreagă perioadă, să spunem de trei luni. E o variantă sau se pot alege şi altele în raport cu semnificaţia indicatorului, nu în mod oportunist, aşa, unde e mai mic indicatorul, dar care să reflecte mai transparent, mai obiectiv şi mai eficient situaţia din piaţă. Acest indicator, cu o anumită medie, bazată, repet, pe tranzacţii efective, să fie baza de calcul a ratelor pentru perioada următoare în cazul persoanelor fizice".

Senatorii din Comisia de Buget au amânat, ieri, pentru o săptămână, dezbaterile în vederea adoptării unui raport la proiectul de lege pentru aprobarea OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare.

Singurul amendament care a fost dezbătut, acesta fiind şi respins, a fost cel de eliminare a Ordonanţei.

Potrivit preşedintelui Comisiei de buget-finanţe, senatorul PSD Viorel Arcaş, a precizat că amendamentele formulate la ordonanţă vor fi trimise iniţiatorului actului normativ - Minis­terul de Finanţe - pentru formularea unui punct de vedere.

Senatorul PNL Florin Cîţu, membru al Comisiei de buget-finanţe, a solicitat Ministerului de Finanţe să prezinte un studiu de impact al actului normativ făcut de BNR.