Game over: Tudorel Toader şi-a strâns jucăriile

Tudorel Toader a demisionat, ieri, din funcţia de ministru al justiţiei şi aşteaptă ca în Monitorul Oficial să apară decretul de numire a succesorului său pentru a-i preda conducerea instituţiei. Revocat şi demisionar, Tudorel Toader va pleca din fruntea Ministerului Justiţiei. După ce Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis aproape cu unanimitate de voturi (un singur vot împotrivă - Dumitru Buzatu, liderul PSD Vaslui) demiterea lui Tudorel Toader din funcţia de ministru al Justiţiei, premierul Viorica Dăncilă a trimis, ieri, la Palatul Cotroceni, solicitarea de revocare a acestuia şi propunerea de numire pentru Eugen Nicolicea. Pe lângă acestea, Dăncilă a solicitat şi remaniarea miniştrilor Rovana Plumb şi Natalia Intotero, care ar urma să fie înlocuite de Oana Florea şi Liviu Tit Brăiloiu.

Demisia de ieri a lui Toader va fi înaintată şi ea Administraţiei Prezidenţiale pentru ca şeful statului să acţioneze conform legii.

Referitor la solicitarea trimisă de şeful guvernului, preşedintele Klaus Iohannis a precizat: "O remaniere guvernamentală se face pentru a face Guvernul mai bun, mai eficient, mai eficace. Prima mea impresie este că aceas­tă remaniere guvernamentală se face pentru ca lucrurile să meargă mai prost, iar aşa ceva este, pur şi simplu, inadmisibil. (...) În condiţiile în care am convocat un referendum pentru a afla opinia românilor despre acest asalt pesedist asupra justiţiei, PSD pregăteşte o remaniere guvernamentală care vrea să întărească asaltul asupra justiţiei şi acest lucru nu poate să fie de bun augur".

În privinţa înlocuirii lui Tudorel Toa­der, şeful statului a arătat că revocarea unui ministru este decizia prim-ministrului, iar demisia este decizia unilaterală a persoanei ce recurge la acest gest.

Klaus Iohannis a menţionat: "Dar nu pot să semnez nişte acte fără a evalua urmările întregii remanieri guvernamentale şi, de aceea, voi face câteva clarificări la începutul săptămânii viitoare, în legătură cu această remaniere. Încă o dată, prima impresie este că se vrea reluarea atacului pesedist asupra justiţiei".

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a reuşit, în doi ani de mandat, să enerveze pe toată lumea.

Social-democraţii s-au declarat nemulţumiţi, deoarece ministrul de resort a amânat sine die iniţierea ordonanţelor de urgenţă pentru modificarea legislaţiei penale şi legilor justiţiei, acte normative menite să rezolve problemele penale pe care unii dintre liderii partidului le au în acest moment. Miniştrii Cabinetului Dăncilă s-au plâns lui Liviu Dragnea că Tudorel Toader nu le-a dat avize pe anumite proiecte de acte normative al căror scop final ar fi fost îmbunătăţirea traiului cetăţenilor.

• Sorin Dumitraşcu: "Tudorel Toader, cel mai rău ministru al justiţiei"

Opoziţia politică şi societatea civilă l-au acuzat pe Toader că a făcut jocul coaliţiei PSD-ALDE.

Ministrul de resort ar fi vinovat pentru revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, declanşarea procedurii de revocare a procurorului general Augustin Lazăr, modificarea legilor justiţiei şi legislaţiei penale prin ordonanţele de urgenţă date în toamna anului trecut, împiedicarea nominalizării lui Kovesi pentru funcţia de procuror şef al Parchetului European.

Organizaţiile profesionale, judecătorii şi procurorii sunt nemulţumiţi că Tudorel Toader a fost promotorul Secţiei de Investigarea a Infracţiunilor din Justiţie, modificării Codului penal şi Codului de procedură penală şi OUG 7/2019 care încalcă principiul constituţional al separării carierelor.

Printre nemulţumiţi se numără şi angajaţii din penitenciare. Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicale din Administraţia Naţională a Penitenciarelor a declarat pentru Ziarul BURSA: "Mandatul lui Tudorel Toader a fost dezastruos. Ministrul a subminat sistemul penitenciar. Nimic din ceea ce a promis nu a realizat: nici penitenciare noi, nici mărirea numărului sau modernizare locurilor de deţinere, nici majorarea salarială, nici îmbunătăţirea condiţiilor de lucru.

Sistemul penitenciar este singura instituţie din domeniul apărării şi siguranţei naţionale care este subfinanţată. Din câţi miniştri am prins eu la Justiţie, nu am văzut unul mai rău decât Tudorel Toader".

Liderul sindical s-a referit şi la propunerea PSD pentru funcţia de ministru al Justiţiei. El a precizat că Eugen Nicolicea nu va fi numit minis­tru de preşedintele Klaus Iohannis şi că propunerea respectivă a fost făcută de PSD doar pentru a mai isca un conflict cu şeful statului. Sorin Dumitraşcu a arătat: "Nici Şerban Nicolae şi nici Robert Cazanciuc nu vor fi nominalizaţi pentru a prelua şefia Ministerului Justiţiei. Cred că în final va fi propus un necunoscut, despre care acum nu se discută şi care va apărea din neant. Oricine ar fi, este o variantă acceptabilă faţă de Eugen Nicolicea".

• Ioan Cupşa: "Tudorel Toader este de un egoism feroce"

Reprezentanţii partidelor politice de opoziţie afirmă, şi ei, că Tudorel Toader este unul dintre cei mai slabi miniştri de Justiţie din istorie.

Deputatul liberal Ioan Cupşa, vicepreşedinte al "comisiei Iordache" şi membru al comisiei juridice din camera inferioară a Parlamentului ne-a spus: "A fost un mandat pe persoană fizică a domnului Tudorel Toa­der, care este de un egoism feroce. Acest egoism a dus la infatuare şi la superficialitate în exercitarea atribuţiilor demnităţii publice pe care a deţinut-o. Nu a făcut absolut nimic în ceea ce priveşte bunul mers al Justiţiei. Nu se poate vorbi despre un cartier al Justiţiei, sediul Înaltei Curţi arată mizerabil, nu a rearanjat teritorial instanţele şi parchetele, în continuare majoritatea procurorilor şi judecătorilor sunt sufocaţi de dosare, nu a făcut nimic în sistemul penitenciar, sunt prea puţini grefieri şi prea puţini inspectori de probaţiune. În privinţa modificării legilor justiţiei şi legislaţiei penale prin Parlament, Tudorel Toader nu a participat la dezbaterile comisiei speciale, s-a derobat de fiecare dată şi nu a vrut să fie responsabil de nicio modificare, pentru ca ulterior să vină cu ordonanţe de urgenţă pe anumite aspecte".

Deputatul liberal a menţionat că neadoptarea ordonanţelor de urgenţă pentru legislaţia penală şi pentru completurile de la Înalta Curte, singurele lucruri pozitive din mandatul lui Tudorel Toader, se datorează egoismului acestuia, fapt care l-a dus să refuze punerea în aplicare a ultimelor ordine venite de la PSD şi Liviu Dragnea.

Deputatul Arpad Marton, vicepreşedinte al "comisiei Iordache", ne-a spus că, la începutul mandatului, Tudorel Toader părea o persoană foarte bine pregătită din punct de vedere ştiinţific, cu puncte de vedere bine conturate cu privire la funcţionarea sistemului judiciar. Arpad Martin a arătat: "Din păcate m-au dezamăgit două lucruri din activitatea domniei sale. În primul rând, nu a fost prezent la nicio dezbatere, în cadrul comisiei speciale, pe modificarea legilor justiţiei. Ne-a trimis la comisie un secretar de stat, care nu avea niciun mandat să exprime un punct de vedere din partea Ministerului Justiţiei pe punctele sensibile rezultate din dezbaterea parlamentară. Secretarul de stat nu a avut un mandat liber şi practic am lucrat pe modificarea legilor justiţiei şi a legislaţiei penale fără sprijinul Ministerului Justiţiei. Al doilea lucru care m-a dezamăgit este faptul că, după aproape doi ani în care legile justiţiei au fost adoptate, contestate la Curtea Constituţională, retrimise la Parlament, rescrise şi din nou adoptate, Tudorel Toader a iniţiat o ordonanţă de urgenţă prin care a aruncat la coş principiul constituţional al separării carierelor în domeniul magistraturii. Practic, Parlamentul a lucrat doi ani, iar minis­trul Justiţiei a spus că el este mai deştept şi a dat o ordonanţă de urgenţă fără să treacă pe la comisia din care facem parte şi fără să se consulte cu organizaţiile profesionale".

• Mandat pentru slăbirea Justiţiei şi luptei anticorupţie

Timp de doi ani - cât s-a aflat în fruntea Ministerului Justiţiei - Tudorel Toader s-a remarcat prin menţinerea unei stări tensionate în sistem. În această perioadă au fost înregistrate nemulţumiri din interiorul sistemului judiciar, fiind prima dată când judecătorii şi procurorii au ieşit în stradă. Motivul a fost OUG 7, care prevedea modificări aduse legilor justiţiei. O parte dintre ele au fost ulterior abrogate, însă cea mai mare nemulţumire a magistraţilor a fost sporirea puterilor Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie şi scoaterea acesteia din subordinea procurorului general, structura fiind considerată o presiune la adresa judecătorilor şi procurorilor.

Şi anterior protestelor, magistraţii au avut nenumărate nemulţumiri legate de diferite modificări legislative, prin ordonanţe de urgenţă sau aflate în Parlament.

În mandatul lui Tudorel Toader, Laura Codruţa Kovesi a fost revocată de la conducerea DNA, Adina Florea fiind, în mai multe rânduri, opţiunea ministrului, însă nu şi a preşedintelui României.

De la revocarea lui Kovesi, instituţia este condusă de un procuror şef interimar. După ce procurorul Anca Jurma şi-a dat demisia din fruntea DNA, conducerea a fost preluată de procurorul Călin Nistor, prin delegare de către Secţia pentru Procurori a CSM. Călin Nistor este unul dintre cei doi adjuncţi ai Laurei Codruţa Kovesi.

În acest interval, instituţia a fost implicată în mai multe scandaluri, singurul dosar cunoscut instrumentat fiind cel în care este vizat Călin Popescu Tăriceanu, blocat în prezent la Senat.

Activitatea DNA a fost redusă în ultimele luni, atât prin lipsa unui şef numit, cât şi prin măsurile legislative operate de-a lungul timpului.

Curând, la Parchetul General situaţia va fi similară cu cea de la DNA. Mandatul lui Augustin Lazăr se termină pe 27 aprilie, iar CSM trebuie să delege un procuror general interimar. Lazăr a făcut obiectul unei proceduri de revocare demarată de ministrul Justiţiei, însă a blocat demersul în instanţă

Procurorul general interimar ar urma sa fie prim-adjunctul Laura Oprean.

Deşi procedura de selecţie a unui nou procuror general a fost demarată înainte de expirarea mandatului, niciunul dintre candidaţii care s-au înscris în cursă nu a fost pe gustul lui Tudorel Toader. Astfel, procedura va fi reluată de următorul ministru al Jus­tiţiei.

De asemenea, selecţia unui procuror european va fi, cel mai probabil, suspendată până la numirea unui nou ministru, având în vedere că Toa­der nu a fost mulţumit nici de procurorii care s-au înscris în această procedură.