GERGÕ BARNA, SOCIOLOG:  "Dacă recensământul va continua, ponderea maghiarilor ar putea scădea"

• "Secuii aproape că au ratat recensământul. Populaţia românească din Ţinutul Secuiesc este foarte bătrână, rezultatele vor fi interesante", a afirmat vineri Barna

În ciuda diverselor probleme, după finalizarea recensământului românesc, vor fi 1 milion de maghiari şi poate chiar câteva sute de mii în plus, potrivit lui Gergõ Barna, un sociolog citat de publicaţia românească independentă de limbă maghiară transtelex.ro într-o amplă analiză despre comunitatea maghiară din România şi recensământul populaţiei. Sociologul a făcut această afirmaţie în cadrul unei dezbateri de vineri, la Tusvanyos.

"Vor fi 1 milion de maghiari în Transilvania?" - a adresat vineri, la Tusvanyos, întrebarea sociologului Gergõ Barna, coordonatorul campaniei Census.ro, demografului Balazs Kapitany şi sociologului Tamas Kiss. Cea de-a doua fază a recensământului, bazată pe interviuri faţă în faţă, se va încheia la sfârşitul lunii iulie şi se desfăşoară într-un ritm mult mai lent decât cel preconizat, perioada de recenzare fiind prelungită de mai multe ori.

"Acest recensământ va fi fie un eşec, fie un succes", a declarat Gergõ Barna. Sociologul a recunoscut că, în ultimele opt luni, el însuşi "şi întregul sistem" s-a săturat de încurajarea recensământului şi de problemele de cenzură care au apărut în ciuda faptului că totul era pregătit pentru un recensământ reuşit. Cu toate acestea, calculele lor au fost zădărnicite de probleme juridice şi tehnice legate de chestionarul online şi de intervievatori. Acest lucru a fost agravat de faptul că autorităţile politice române au lăsat recensământul în sarcina Institutului Naţional de Statistică (INS), dar nu au pus la dispoziţie resursele necesare pentru a obţine echipamentul la timp. Potrivit lui Barna, acesta este motivul pentru care campania de recensământ a rămas "tăcută" în societatea majoritară.

Balazs Kapitany a menţionat ca problemă faptul că intervievatorii nu au fost plătiţi suficient, că li s-au dat adrese greşite şi că chestionarul online nu a fost suficient de clar. Iar lipsa de capacitate a fost la fel de răspândită în Ţinutul Secuiesc ca şi în restul ţării, de exemplu, în Târgu Mureş, nu existau chestionare pentru mai mult de zece districte. Până acum a fost numărată jumătate din populaţia Bucureştiului şi o treime din cea a Timişoarei", a explicat demograful.

Se estimează că doar 15% din populaţie ar putea completa singură chestionarul online, motiv pentru care punctele de numărare au fost create pentru a semăna cu un recensământ clasic", a adăugat el.

Chiar dacă termenul limită pentru recensământ a fost deja prelungit de două ori (ultima dată până la 31 iulie), numărătorii nu au reuşit să ajungă la multe persoane. Însă, potrivit lui Barna, prelungirea nu este în interesul comunităţii maghiare. Participarea maghiarilor a fost pozitivă până acum, cei care au dorit să participe făcând deja acest lucru, dar dacă recensământul va continua, participarea românilor va creşte, iar ponderea maghiarilor ar putea scădea. Una dintre marile întrebări ale recensământului va fi câte persoane vor fi incluse în cea de-a treia - şi ultima - etapă a recensământului, când datele vor fi extrase din bazele de date de înregistrare, care nu includ etnia şi confesiunea.

Acest lucru va determina, în cele din urmă, ponderea etnică a maghiarilor în populaţia României. Iar rata de participare a maghiarilor va determina probleme de politică publică legate de etnie, cum ar fi utilizarea limbii, educaţia în limba maternă sau nivelul de sprijin din partea statului, a subliniat expertul.

Barna a declarat pentru Transtelex că 100.000 de maghiari ar putea rămâne în afara recensământului cu o săptămână înainte de finalizarea celei de-a doua etape a recensământului, cea bazată pe interogare. Cu toate acestea, se depun în continuare eforturi pentru a reduce acest număr. La începutul lunii iulie, numărul acestora era estimat la peste 50.000.

Dar, în ciuda problemelor, sociologul crede că, după finalizarea recensământului, vor mai exista încă un milion de maghiari şi poate chiar câteva sute de mii în plus. Nu mai devreme de sfârşitul lunii decembrie, când vor sosi rezultatele parţiale, se va şti exact câte sunt.

Potrivit lui Gergõ Barna, la recensământul din 2011, la cei 19 milioane de locuitori colectaţi de către recenzori din bazele de date de înregistrare s-au adăugat încă 1,2 milioane de locuitori, ceea ce a dus populaţia României la peste 20 de milioane. Potrivit sociologului Tamas Kiss, aceasta nu este o cifră obiectivă, dar România nu este interesată de obiectivitate, ci de o populaţie mai numeroasă din cauza necesităţii de a accesa fonduri europene şi de a participa la procesul decizional al UE. În ciuda importanţei uriaşe a recensământului din perspectiva Ungariei, acest lucru face ca datele să fie incerte, a explicat el.

Gergõ Barna a declarat că, potrivit calculelor lor, 6% din populaţie, aproximativ 1,2 milioane de persoane, dintre care aproximativ 50.000 de maghiari, nu au putut fi recenzate în 2011, iar datele lor au fost "ridicate" în statistici ulterior, din diverse registre oficiale. Naţionalitatea sau religia acestor 1,2 milioane de persoane este încă necunoscută.

"În Satu Mare, îmi imaginez că nu mai pot face mai mult pentru că pur şi simplu nu mai au pe cine să recenzeze, pentru că, deşi au estimat populaţia la 91.000 de locuitori, s-ar putea să fie de fapt doar 75.000", a adăugat el.

• Secuii aproape că au ratat chestionarul

Gergely Illyes Gergõ Barna, ca răspuns la o întrebare adresată de moderator, a abordat problema etniei secuieşti. El a reamintit că la începutul anului 2022, "nopţile nedormite" au fost cauzate de întrebarea dacă chestionarul autocompletat ar trebui să includă o subcategorie de etnie secuiască, iar Consiliul Naţional Secuiesc al lui Balazs Izsak a început să discute această problemă.

Potrivit sociologului, elita cultural-politică a fost iniţial de acord că ar fi mai bine să se păstreze doar categoria maghiară. Le era teamă că, dacă, de exemplu, la recensământ ar fi existat prea multe persoane de etnie secuiască, biroul de statistică nu le-ar fi inclus în categoria maghiarilor, ci ar fi luat în considerare o categorie etnică separată.

"Din cauza presiunilor externe şi interne, RMDSZ a spus că bine, categoria secuiască trebuie să fie inclusă, dar în orice caz într-o formă care să includă maghiara între paranteze, pentru că aceasta este o garanţie că în final se va alege identitatea dublă, iar categoria secuiască nu mai poate fi separată sub nicio formă ulterior. Când a fost publicată decizia finală a guvernului, parantezele au fost pur şi simplu omise", a subliniat Barna.

Tamas Kiss a adăugat că interviurile cu grupurile de discuţie i-au arătat că marea majoritate a maghiarilor din Ţinutul Secuiesc au o "identitate secuiască şi maghiară", care nu este o identitate secuiască opusă celei maghiare. Cu alte cuvinte, nu este o subcategorie separată, ci o subcategorie a limbii maghiare, precum cele incluse ulterior în chestionar, care este secuiască. Cu toate acestea, el consideră că este o dilemă faptul că, în schimb, identitatea secuiască este separată pentru un segment restrâns. Şi tocmai acest tip de identitate secuiască a apărut în rândul membrilor mişcării, care au apelat la Facebook pentru a-i cere socoteală pentru "încercarea sa de a-i amesteca pe secui în masa maghiară".

"Aici, identităţile maghiară şi secuiască sunt separate, iar cu această tehnică de interogare, este practic imposibil să se facă distincţia între cei care au spus că sunt maghiari şi cei care au spus că sunt secui şi nu maghiari. Iar mişcarea care flutură acolo cele 300.000 de steaguri secuieşti are la fel de mult dreptul de a declara că sunt maghiari secui", a adăugat sociologul.

În ceea ce priveşte Csango, Gergõ Barna a spus că aceştia au fost propuşi în 2011 şi din nou în acest an ca o subcategorie a naţionalităţii maghiare. A fost inclusă în proiectul de chestionar alături de secui ca subcategorie a limbii maghiare, dar s-a prevăzut că nu va fi permisă.

"A existat o realitate politică zero pentru includerea lui Csango în subcategoria maghiară în statul naţional român. Categoria de Csango în sine este complexă, deoarece există Csango din Barcovina, Gyimes şi Szeklers din Bucovina, iar politica românească privind minorităţile ar pune la îndoială faptul că aceste categorii sunt identităţi regionale pentru maghiari. Între cele două războaie mondiale şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, statul român a încercat să construiască şi să instituţionalizeze Csango ca o subcategorie a naţionalităţii româneşti", a adăugat Tamas Kiss.

• În Ţinutul Secuiesc, populaţia românească este foarte bătrână

Balazs Kapitany a declarat în cadrul discuţiei că tendinţa maghiarilor din România de a avea copii este aproximativ aceeaşi cu cea a maghiarilor din Ungaria, cu rate de mortalitate poate puţin mai slabe, dar la fel ca în Ungaria rurală. În comparaţie cu Ungaria, spune el, asimilarea şi emigraţia cauzează pierderi suplimentare, dar fundamentele demografice sunt, în opinia sa, la fel de stabile. El a spus că puternica majoritate maghiară din Ţinutul Secuiesc garantează viitorul comunităţii şi că numai o catastrofă ar putea schimba acest lucru în viitorul apropiat.

Tamas Kiss a adăugat că populaţia românească din Ţinutul Secuiesc este foarte bătrână şi se află într-o stare demografică mult mai proastă decât cea maghiară. Unele dintre zonele împrăştiate unde recensămintele anterioare arată un declin rapid al comunităţii româneşti, motiv pentru care rezultatele recensământului actual vor fi interesante.

"Dar la fel de interesant este dacă zonele mixte vor reuşi să devină stabile din punct de vedere etnic. În partea de nord a regiunii, populaţia romă are o fertilitate foarte scăzută. Există destul de mulţi romi maghiari, care, la rândul lor, pot contribui la creşterea populaţiei maghiare în acest sens. Ori, pentru mine, Târgu Mureş şi împrejurimile sale este o întrebare incitantă, care vor fi rezultatele acolo, pentru că va arăta dacă populaţia maghiară poate fi stabilizată", a adăugat el.