Germania vrea să relaxeze legislaţia muncii pentru a atrage bănci din Londra după Brexit

Germania ia în calcul să atenueze reglementările prin care sunt angajaţi şi concediaţi bancherii de rang înalt, în ceea ce va reprezenta o rară excepţie la regulile stricte de pe piaţa forţei de muncă, deoarece Frankfurtul caută să atragă instituţiile financiare care vor părăsi Londra după Brexit, a afirmat ieri Volker Bouffier, vicepreşedintele CDU (Uniunea Creştin-Democrată), într-un interviu acordat Reuters.

Volker Bouffier, un apropiat al cancelarului Angela Merkel, este şi premierul landului Hessen, acolo unde se află capitala financiară a Germaniei - Frankfurt.

Noile reglementări, care se vor aplica celor ce câştigă peste 250.000 de euro (278.000 de dolari), sunt menite să stimuleze băncile care vor să-şi mute angajaţii în Europa după Brexit, dar sunt îngrijorate de legislaţia care îngreunează concedierile.

Volker Bouffier a declarat, potrivit Agerpres: "Nu este nevoie ca protecţia împotriva şomajului inclusă în reglementările din Germania să se aplice şi bancherilor de rang înalt. Cred că există motive să schimbăm aceste reguli anul viitor, după instalarea noului Guvern".

Un purtător de cuvânt al unuia dintre cele mai mari sindicate germane - Verdi - a declarat că nu va sprijini o astfel de modificare.

În septembrie vor avea loc alegeri generale în Germania, favorit fiind CDU, partidul cancelarului Angela Merkel.

Bouffier a explicat: "Am discutat această problemă cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, care şi-a exprimat sprijinul pentru modificarea reglementărilor. Beneficiem şi de susţinerea Ministerului de Finanţe".

Acesta se aşteaptă ca principalele bănci din Marea Britanie să se mute la Frankfurt după Brexit.

Bouffier a precizat: "Guvernul britanic le spune celor din Londra că totul va rămâne exact ca în prezent, inclusiv sistemul de tip «paşaport». Nu are logică deloc. Nu cred că sistemul va funcţiona pentru Marea Britanie".

În prezent, băncile cu sediul în Marea Britanie pot oferi gratuit servicii în UE pe baza unui sistem de tip "paşaport", considerat drept cea mai importantă caracteristică a pieţei unice europene pentru firmele din sectorul financiar. Acest lucru este, însă, pus sub semnul întrebării după ce britanicii au votat în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană.

Drepturile de paşaport sunt un factor important care stă la baza poziţiei Londrei de centru financiar global. Pierderea acestor drepturi ar fi o lovitură pentru industria serviciilor financiare, responsabilă pentru 12% din Produsul Intern Brut al Regatului Unit. Aproape 5.500 de firme înregistrate în Marea Britanie folosesc drepturile de paşaport pentru a opera în alte state.

Volker Bouffier a mai susţinut: "Germania oferă stabilitate. Mă aştept ca în această vară băncile să anunţe decizii concrete, ele nu trebuie să aştepte evoluţia negocierilor referitoare la Brexit".

Şi oficialii BaFin, autoritatea germană de supraveghere în domeniul financiar, au anunţat luna aceasta că discută cu o serie de instituţii financiare care vor să obţină licenţe în Germania.

Raimund Roeseler, care supervizează reglementarea bancară, nu a precizat numărul exact al instituţiilor, dar a declarat că este un număr cu două cifre. Aceste instituţii financiare îşi vor muta operaţiunile la Frankfurt, a dat asigurări oficialul german.

Felix Hufeld, preşedintele BaFin, a adăugat că instituţia discută cu aproape toate băncile importante, majoritatea intenţionând să-şi mute operaţiunile în două sau trei centre din UE.

Potrivit unor surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, BaFin a informat băncile interesate că nu vor accepta operaţiuni de tip "căsuţă poştală", iar instituţiile financiare vor trebui să introducă proceduri semnificative de management al riscurilor şi de asemenea să aibă la Frankfurt o serie de directori.

Puterea economică a Germaniei şi faptul că Frankfurt găzduieşte deja sediul central al Băncii Centrale Europene (BCE) constituie elemente atractive pentru bănci. Însă, capitala financiară a Germaniei are şi unele dezavantaje în atragerea de bancheri străini. Există un deficit de locuinţe pentru noii veniţi, iar locurile la cele 13 şcoli internaţionale din regiune sunt deja ocupate.