Grecia se angajează la reforme şi cere finanţare de la ESM

Actualizare 22:45 Bancpost afirmă că nu va avea probleme de lichidităţi ca efect al crizei

Bancpost nu va avea probleme de lichidităţi din cauza crizei din Grecia, a declarat preşedintele companiei, Mihai Bogza, potrivit Bloomberg.

Bancpost, sucursala din România a Băncii Eurobank Ergasias SA, nu se bazează pe liniile de finanţare ale sediului central din Atena, a declarat preşedintele băncii.

(A.C.)

-------------

Actualizare 20:59 Surse: Guvernul elen a aprobat un nou plan de reforme

• Grecia ar putea primi un bailout şi ajutor umanitar

În cadrul unei întâlniri de urgenţă, guvernul elen a aprobat pachetul de măsuri pe care îl va prezenta creditorilor pentru a ajunge la un acord, relatează corespondentul The Guardian, care citează un parlamentar al partidului de la guvernare Syriza.

Acesta a declarat că grupul parlamentar al partidului de extremă stânga a fost "pus în aşteptare" pentru a vota pachetul de măsuri, posibil, de mâine.

"Ni s-a spus să ne prezentăm toţi aici. S-ar putea să-l votăm (pachetul de măsuri, n.r.) mâine", a declarat acesta.

Ministrul Apărării, care conduce partidul populist Grecii Independenţi, de dreapta, un aliat guvernamental mai mic, a declarat, de asemenea: "Într-un timp foarte scurt, propunerile elene vor fi puse pe masă".

Observatorii internaţionali au declarat, pentru The Guardian, că este posibil ca pachetul de măsuri propus de Atena să fie atât de represiv încât ajutorul umanitar nu va fi exclus.

Anterior, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a menţionat ajutorul umanitar ca parte a planurilor creditorilor pentru un "scenariu detaliat privind Grexit". Demnitari europeni din Atena au declarat că este posbili ca o formă de asistenţă să fie acordată statului chiar dacă se ajunge la un acord între Grecia şi creditorii săi.

(A.C.)

---------------

Actualizare 19:53 Merkel: "O reducere a datoriei Greciei este în afara discuţiei"

Cancelarul german Angela Merkel şi-a reiterat, astăzi la Sarajevo, opoziţia faţă de o "reducere" a datoriei greceşti, în condiţiile în care Fondul Monetar Internaţional (FMI) a estimat, ieri, că o restructurare a datoriei Atenei este "necesară", potrivit AFP.

"Am spus că o reducere în sens clasic (a datoriei) este, pentru mine, în afara discuţiei. Iar aceasta nu s-a schimbat de alaltăieri (marţi, la summitul zonei euro de la Bruxelles) până astăzi", a spus în timpul unei conferinţe de presă cancelarul federal german, aflat într-un turneu diplomatic în Balcani.

"În 2012, ne-am ocupat deja de sustenabilitatea datoriei, am decis deja amânări, am decalat deja până în 2020 rambursarea creditelor din fondul de salvgardare al zonei euro", a amintit Angela Merkel.

Atena a depus, ieri, o nouă cerere (pentru ajutor), însă "nu sunt în măsură la ora actuala să spun ce înseamnă aceasta, nici dacă programul este suficient, nici ce va rezulta din aceasta în ceea ce priveşte sustenabilitatea datoriei" Greciei, a subliniat şefa executivului de la Berlin.

(A.C.)

------------

Actualizare 14:07 Raiffeisen Research: "BNR probabil a alocat, pe 7 iulie, aproape 1,6 miliarde lei către băncile cu capital grecesc"

Băncile au plasat în facilitatea de depozit permanent a BNR 4,9 miliarde de lei în iunie, o sumă mai mare comparativ cu precedentele trei luni (3,8 miliarde lei în martie, 1,8 miliarde lei în aprilie, 0,8 miliarde lei în mai), potrivit unui comunicat Raiffeisen Research.

Însă, potrivit sursei, surplusul de lichiditate din piaţa monetară nu este împărţit egal pentru toate băncile comerciale.

"BNR a efectuat două operaţiuni consecutive de repo în ultimele două săptămâni: pe 30 iunie, când a alocat 1,3 miliarde lei şi pe 7 iulie, când a alocat aproximativ 1,6 miliarde de lei pentru patru participanţi. Cel mai probabil, băncile locale cu capital majoritar grecesc au fost participante la aceste operaţiuni ale pieţei deschise deoarece nu mai au limite de tranzacţionare cu băncile locale", arată analiza.

(A.C.)

--------------

Actualizare 15:38 Bulgaria a trecut sub control subsidiarele băncilor greceşti

Subsidiarele din Bulgaria ale băncilor greceşti sunt 'sub control' pentru a evita transferul de fonduri spre Grecia, a declarat, joi, ministrul bulgar al Economiei, Bozhidar Lukarski, transmite agenţia bulgară BGNES.

"În acest moment nu există turbulenţe în sistemul bancar. Băncile greceşti sunt sub control, astfel că resursele financiare nu pot fi trimise în Grecia", a declarat Lukarski, care nu a oferit detalii cu privire la controalele la care sunt supuse băncile greceşti.

Banca Naţională a Bulgariei a refuzat să comenteze declaraţiile ministrului Economiei, dar în ultima perioadă şi-a întărit controalele asupra băncilor bulgare, urmărind posibile efecte secundare apărute ca urmare a crizei datoriilor Greciei.

Primele patru mari bănci greceşti (Piraeus Bank, Eurobank Ergasias, National Bank of Greece şi Alpha Bank) controlează aproximativ 28% din activele bancare din Bulgaria.

Săptămâna trecută, Bloomberg a informat că Banca Centrală Europeană va acorda sprijin Bulgariei şi este gata să ajute şi alte ţări din regiune să evite riscul extinderii crizei din Grecia. Potrivit unor surse interne, BCE va oferi Bulgariei acces la operaţiunile sale de refinanţare şi, de asemenea, va oferi euro pentru sistemul bancar bulgar în schimbul unor garanţii eligibile.

---

Actualizare 14:18 Reuters: "Cele 4 mari bănci elene ar putea fuziona în două entităţi"

Unele dintre cele mai mari bănci greceşti ar putea fi închise şi fuzionate cu alte instituţii financiare mai puternice ca parte a unei restructurări a sectorului care va urma oricărui plan economic de salvare a ţării, au declarat oficiali europeni, citaţi de Reuters.

Un oficial a declarat că cele patru mari bănci greceşti - National Bank of Greece, Eurobank, Piraeus şi Alpha Bank - ar putea fi reduse la doar două, o măsură care va întâmpina, fără îndoială, o rezistenţă puternică în Atena.

O altă persoană a declarat că, deşi fuziunile băncilor sunt necesare, această măsură s-ar putea întâmpla pe termen lung.

"Economia greacă este în ruine. Asta înseamnă că băncile au nevoie de un restart", a spus, pentru Reuters, prima persoană. Aceasta a mai afirmat că o acţiune promptă este necesară ca urmare a oricărui bailout dintre Atena şi eurozonă, adăugând că Cipru poate fi un model.

"Ai puţin timp la dispoziţie...trebuie să restructurezi imediat", a mai spus persoana, care a dorit să-şi păstreze anonimatul.

(A.C.)

-----------

Actualizare 13:20 Tusk: Creditorii trebuie să facă propuneri privind sustenabilitatea datoriei

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că, dacă Grecia vine cu o propunere realistă, va fi nevoie ca ea să fie susţinută de o alta din partea creditorilor privind sustenabilitatea datoriei.

Tusk a precizat că a vorbit cu premierul grec Alexis Tsipras şi speră că va primi, într-adevăr, propuneri, la care să se adauge propuneri paralele din partea creditorilor, situaţie unică în care se va ajunge la un câştig pentru ambele părţi.

---

Actualizare 13:12 Ministrul grec al energiei se aşteaptă la un acord "în curând"

Ministrul elen al energiei, Panagiotis Lafazanis, liderul aripii de extremă stânga a partidului Syriza, a declarat că se aşteaptă la încheierea unui acord de asistenţă cu creditorii internaţionali "în curând", dar că se opune unui plan cu măsuri dure de austeritate, ce ar bloca creşterea economică, transmite Reuters.

"Nu vrem să adăugăm un al treilea plan de austeritate severă, care nu va da nicio perspectivă ţării", le-a declarat Lafazanis reporterilor.

---

Actualizare 12:31 Draghi: "Este tot mai greu de găsit o soluţie pentru Grecia"

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a declarat miercuri seara, la câteva ore după ce instituţia a menţinut blocarea finanţării băncilor elene la nivelul de circa 89 de miliarde de euro, că este tot mai greu de găsit o soluţie pentru criza din Grecia, relatează Bloomberg.

Întrebat de jurnalişti dacă va reuşi să închidă dosarul Grecia, a spus că este foarte dificil.

"Nu ştiu. De această dată este foarte dificil", a arătat Draghi, citat de publicaţiile Il Sole 24 Ore şi Corriere della Sera.

---

Actualizare 12:23 Guvernatorul Bundesbank cere BCE să nu mai furnizeze ajutoare de urgenţă băncilor greceşti

Germanul Jens Weidmann, membru al consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE), crede că instituţia monetară nu ar trebui să mai furnizeze ajutor de urgenţă Greciei şi a cerut partenerilor europeni ai Atenei să îşi asume această sarcina, scrie AFP.

"Trebuie să fie foarte clar că responsabilitatea privind noi dezvoltări în Grecia şi orice decizie privind transferul de resurse financiare este acum de resortul guvernului grec şi al ţărilor care oferă ajutor, şi nu al consiliului guvernatorilor BCE", a declarat, într-un discurs susţinut la Frankfurt, guvernatorul Bundesbank, banca centrală germană.

"Băncile centrale trebuie să arate unde sunt limitele lor", a adăugat guvernatorul, un opozant declarat al ajutoarelor de urgenţă (ELA) acordate de luni de zile de către BCE băncilor greceşti, fragilizate de retrageri masive ale clienţilor.

În faţă riscului de eşec al negocierilor între Atena şi creditorii săi, instituţia monetară a înăsprit luni condiţiile de acordare a acestor credite, valoarea maximă fiind îngheţată de o săptămâna la circa 89 miliarde euro.

Pentru a evita asfixia financiară, guvernul grec a impus în paralel o închidere a băncilor greceşti şi controlul capitalurilor, pentru a evita retragerile de la ghişee.

"Băncile centrale nui au mandatul de a salva solvabilitatea băncilor sau a guvernelor (...) În Grecia, îndoielile legate de solvabilitatea băncilor sunt legitime şi cresc zi de zi", apreciază Weidmann.

---

Actualizare 11:06 Presă: Grecia pregăteşte un pachet de reforme în valoare de 12 miliarde de euro

Grecia pregăteşte un pachet de reforme în valoare de 12 miliarde de euro pe o perioadă de doi ani, dorind să pună capăt recesiunii, după mai multe luni de negocieri fără succes cu creditorii internaţionali, potrivit unui articol publicat joi în cotidianul elen Kathimerini, preluat de Reuters.

Guvernul condus de Alexis Tsipras are termen limită până vineri să prezinte un program de reforme în schimbul unor noi ajutoare, care, dacă va fi pe placul partenerilor europeni, va permite Greciei să beneficieze de noi fonduri şi să evite astfel ieşirea din zona euro.

Potrivit Kathimerini, în loc de o creştere de 0,5% preconizată anterior pentru acest an, după mai multe luni de incertitudini şi două săptămâni de restricţii asupra mişcărilor de capital, economia Greciei ar urma să înregistreze o recesiune de aproximativ 3%, conform celor mai recente estimări.

"Se preconizează că măsuri în valoare de opt miliarde de euro pe care Grecia le-a prezentat pentru 2015 şi 2016 să fie majorate cu două miliarde de euro anual, ceea ce va duce totalul la 12 miliarde de euro", susţine Kathimerini.

O a doua publicaţie greacă, Naftemporiki, susţine că pachetul de reforme include majorarea taxelor pentru companii până la 28%, de la 26%, creşterea Taxei pe Valoarea Adăugată pentru produsele de lux până la 13%, de la 10%, majorarea TVA pentru alimentele procesate, restaurante, servicii de transport şi unele servicii de sănătate oferite de sectorul privat până la 23%, de la 13% în prezent, precum şi o creştere a TVA-ului pentru hoteluri până la 13%, de la 6,5% în prezent. În schimb, articolul din Naftemporiki precizează că insulele greceşti vor acorda în continuare reducerile de taxe pe care creditorii internaţionali doreau să le elimine. Naftemporiki estimează că întregul pachet are o valoare de 10-12 miliarde de euro.

---

Actualizare 10:42 Bursa din Grecia va rămâne închisă până luni seara

Surse citate de Reuters transmit că bursa din Grecia va rămâne închisă până luni, 13 iunie, inclusiv.

---

Actualizare 09:40 Băncile elene au suficiente lichidităţi până luni

Băncile greceşti au suficiente lichidităţi în bancomate pentru a deservi populaţia, până luni, a declarat, joi, şeful Asociaţiei Băncilor Greceşti, Louka Katseli, informează Reuters.

"Ştim că totul este asigurat până luni", a spus Katseli, la postul grec Skai TV.

---

Actualizare 07:25 Lagarde: "O restructurare a datoriei este «necesară»"

Directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, a afirmat miercuri că o restructurare a datoriei Greciei este "necesară" şi a dat asigurări că rămâne "angajată" pentru găsirea unei soluţii la criza din această ţară, transmite AFP.

"O restructurare a datoriei (...) este, în opinia noastră, necesară în cazul Greciei pentru a avea o datorie viabilă", a declarat Christine Lagarde în cursul unei conferinţe la Washington, luându-i prin surprindere pe europeni, care resping pentru moment o asemenea opţiune.

Atena, care solicită o reducere a masivei sale datorii, a promis miercuri să prezinte un nou program de reforme "credibile", ca răspuns la ultimatumul lansat de liderii europeni.

Fără să se exprime direct asupra acestor propuneri, directoarea generală a FMI a vorbit despre "evoluţii importante" şi a atras atenţia că Grecia face faţă unei "crize acute ce trebuie rezolvate".

În pofida faptului că Grecia a intrat în incapacitate de plată în raport cu instituţia pe care o conduce, ea a dat asigurări că FMI rămâne "angajat" în acest dosar.

"Rămânem pe deplin angajaţi pentru a găsi o soluţie", a mai spus Christine Lagarde.

(E.D.)

---

Autorităţile din Grecia s-au angajat, ieri, să adopte reforme în sectorul fiscal şi al sistemului de pensii, "începând de săptămâna viitoare", cerând în schimb un împrumut pe trei ani de la Mecanismul European de Stabilitate (ESM), potrivit anunţului făcut de noul ministru elen de finanţe, Euclid Tsakalotos.

Acesta a transmis o scrisoare către preşedintele ESM, care a fost făcută publică. Ministrul a cerut în mod oficial un împrumut pe trei ani pentru Grecia, promiţând în schimb pachetul de reforme şi măsuri "care să garanteze stabilitatea finanţelor publice şi creşterea pe termen lung".

Oficialii ESM au confirmat primirea acestei cereri din partea Greciei.

Dotat cu 700 de miliarde de euro, ESM a emis, în perioada de vârf a crizei datoriilor suverane, obligaţiuni ca să vină în sprijinul statelor membre ale zonei euro.

Solicitarea Greciei a venit după un summit al liderilor zonei euro, desfăşurat marţi la Bruxelles, prilej cu care aceştia au fixat un termen până duminică pentru a decide asupra unui nou program de ajutor destinat Greciei. Conform unor surse citate de Reuters, cererea Greciei adresată ESM nu conţine volumul finanţării pe care autorităţile elene doresc să-l obţină.

Noul ministru de finanţe din Grecia şi-a exprimat încrederea faţă de ţările membre ale zonei euro şi a atras atenţia că împrumutul este urgent, dată fiind "situaţia fragilă a sistemului bancar şi lipsa de lichidităţi" din ţara sa.

"Această scrisoare înlocuieşte propunerile din 30 iunie, prezentate de Grecia partenerilor săi", a menţionat ministrul.

Amintim că guvernul grec a trimis în data de 30 iunie propuneri privind noul plan de ajutor, pe care creditorii nu au dorit să le discute înainte de desfăşurarea referendumului de duminica trecută, din Grecia. Propunerile au fost prezentate de predecesorul lui Tsakalotos, Yanis Varoufakis, care a demisionat luni, după ce grecii au votat împotriva condiţiilor creditorilor.

• Tsipras: "Guvernele din Grecia au creat un stat bazat pe clientelism"

Premierul grec Alexis Tsipras a pledat, ieri, în plenul Parlamentului European, pentru o reformă reală a statului elen, aducând în atenţie faptul că, ani la rând, diversele Guverne din ţara sa au creat un stat bazat pe clientelism, în care corupţia a fost permisă.

Tsipras a declarat că Grecia îşi doreşte un acord cu partenerii săi europeni, care să arate o posibilitate de ieşire din criză. "Povara va trebui să fie suportată de cei care pot s-o suporte şi care, în ultimii cinci ani, au fost protejaţi", a spus premierul, adăugând că până acum povara a fost pe umerii celor care muncesc.

Tsipras a menţionat că 10% din cetăţenii eleni dispun de 56% din bogăţia Greciei, iar în această perioadă de criză şi austeritate ei nu au contribuit cu nimic.

Tsipras a precizat că noile propuneri către creditori privesc o reformă reală a felului în care funcţionează ţara. "Trebuie să luptăm împotriva evaziunii şi fraudei fiscale şi, în acelaşi timp, să stimulăm crearea de locuri de muncă", a precizat premierul grec.

• BCE: Băncile elene nu mai primesc fonduri de urgenţă în lipsa acordului cu creditorii

Băncile din Grecia nu vor mai primi împrumuturi de urgenţă prin intermediul facilităţii ELA a Băncii Centrale Europene (BCE), dacă Guvernul elen nu va reuşi să încheie un acord cu creditorii, a declarat, ieri, Christian Noyer, membru în consiliul guvernatorilor BCE.

Acesta a avertizat că acordul trebuie încheiat până în 12 iulie, întrucât, în caz contrar, "va fi prea târziu, iar consecinţele - grave".