GUVERNATORUL BNR MUGUR ISĂRESCU: "Se impune o chemare a băncilor la îmblânzire"

Trebuie găsit echilibrul între debitor şi creditor, a reiterat, ieri, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, subliniind că, în conformitate cu reglementările europene din domeniu, se impune o chemare a băncilor la îmblânzire.

Bancherii nu trebuie să fie încăpăţânaţi, fiind necesar să-şi mai reducă şi ei costurile, a afirmat şeful Băncii centrale, prezent la un eveniment organizat la Facultatea de Drept de către Centrul pentru Soluţionarea Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB).

Mugur Isărescu a menţionat: "Creditul are şi o parte emoţională - e o mare bucurie când îl iei şi o mare durere când începi să-l plăteşti. Iar când ai un credit pe jumătate de viaţă, este foarte neplăcut. (...) Multe litigii dintre consumatori şi bănci apar din lipsă de informare, neînţelegere, însă costurile cu litigiile apar pe ambele părţi şi, dacă vrem costuri mai scăzute, dobânzi mai mici, comisioane reduse, trebuie să ne gândim şi la posibilitatea scăderii costurilor cu litigiile. (...) Bancherii nu trebuie să fie încăpăţânaţi, să-şi reducă şi ei costurile de judecată".

Prin crearea CSALB, ne-am aliniat realităţilor europene, mai apreciază Guvernatorul BNR, evidenţiind faptul că, pentru o funcţionare optimă a Centrului, acesta trebuie consolidat pe un profesionalism absolut, pe o aleasă moralitate, pe flexibilitate, eficienţă, imparţialitate şi transparenţă.

Guvernatorul Isărescu a spus că ideea înfiinţării unui mecanism pentru soluţionarea litigiilor bancare i-a fost prezentată în perioada 1991-1992 de către un fost bancher: "În anii "91-'92, un bancher român, acum pensionat, mi-a spus: Faceţi un centru de..., nu l-a numit conciliere, i-a spus atunci de împăcare. O să vedeţi câte conflicte vor apărea în timp între bănci şi creditori. Dacă se duc toţi în instanţă, vor îngropa instanţele în dosare care nu au sfârşit".

Potrivit şefului BNR, directivele europene care vizează protecţia consumatorilor fac referire la ajutorarea celor care nu îşi pot achita creditele şi nu a celor care nu vor să plătească: "Legea şi instituţia, împreună, fac ca şi în România, înainte de a interveni instanţele judecătoreşti sau chiar evitând judecata lor, dacă băncile şi clienţii lor ajung în litigiu, să aibă drept egal la informaţie corectă, adevărată şi la îndrumare".

Mugur Isărescu a adăugat: "Directiva vine în ajutorul celor care nu îşi mai pot plăti creditul, niciun cuvânt despre cei care nu mai vor să şi-l plătească. Aici este marea dispută în ceea ce priveşte legile sau proiectele din Parlament cu privire la bănci. Se impune ocrotirea doar a celor care nu pot să mai plătească din motive obiective. De aici se impune şi băncilor o chemare la îmblânzire".

Soluţionarea litigiilor cade exclusiv în sarcina conciliatorilor, care nu pot fi supuşi unor presiuni ce ar influenţa abordarea lor asupra respectivelor litigii, membrii consiliului ocupându-se cu logistica CSALB, a ţinut să precizeze Guvernatorul.

Isărescu a mai subliniat, printre altele, că nu este adevărată opinia care s-a creat, potrivit căreia BNR este avocatul băncilor, menţionând că Banca Centrală este avocatul sistemului financiar, care este esenţial în economie. "Afirmaţiile de genul «clienţii au devenit robii băncilor» sar mult dincolo de realitate", a conchis domnia sa.

"Din cauza percepţiei deformate, se crede că Centrul SALB reprezintă băncile, ceea ce este o eroare fundamentală", a completat avocatul Valeriu Stoica, apărător al băncilor în unele procese cu clienţii. Domnia sa a explicat: "Unii dintre conciliatori sunt avocaţi, care fie îi reprezintă pe consumatori, fie pe clienţi. De aceea există percepţia că nu există imparţialitate şi independenţă, dar nu înseamnă că aceşti specialişti, dacă au reprezentat, la un moment dat, o parte sau alta, nu au capacitatea să fie imparţiali". Avocatul Valeriu Stoica a concluzionat că încrederea nu se naşte peste noapte, iar consumatorii şi bancherii au nevoie unii de ceilalţi.

CSALB este o entitate care a luat fiinţă în anul 2015, în vederea adoptării de soluţii alternative a litigiilor dintre consumatori şi instituţiile financiar-bancare şi nebancare.

Finanţarea Centrului este asigurată de instituţiile financiar-bancare, suma stabilită în prezent fiind de 600.000 de euro pe an, însă conciliatorii nu vor fi plătiţi direct de bănci, ci vor fi remuneraţi prin intermediul Centrului, indiferent de soluţia dată, în favoarea clientului sau a băncii, potrivit conducerii CSALB.

Centrul SALB este condus de un Colegiu de Coordonare format din cinci membri, câte unul de la BNR, ANPC, ARB şi asociaţiile de consumatori, iar unul independent, ales de ceilalţi patru.

Încă de la momentul înfiinţării acestei entităţi au apărut controverse legate atât de regulile sale de funcţionare, cât şi de membrii conducerii, de modul de finanţare a Centrului şi de selecţie a conciliatorilor.