Guvernul a adoptat modificările Codului Fiscal - venituri bugetare suplimentare de 10,5 miliarde de lei în 2023

Guvernul a adoptat vineri ordonanţa privind principalele schimbări fiscale care vor avea loc începând cu 1 august 2022 şi 1 ianuarie 2023. Ministrul Finanţelor Adrian Câciu a anunţat, după şedinţa de guvern, aprobarea acestui act normativ. La rândul său, premierul Nicolae Ciucă a declarat vineri, referindu-se la ordonanţa de urgenţă de modificare a Codului Fiscal că Guvernul a făcut tot ce a depins de el pentru eliminarea scutirilor fiscale din Codul Fiscal, dar şi pentru a asigura mediului de afaceri predictibilitate şi stabilitate. Ciucă a declarat la începutul şedinţei de Guvern că pentru modificarea Codului Fiscal au avut loc aibă discuţii cu mediul de afaceri, cu patronatele şi sindicatele, dar şi cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Inter­naţional.

"Prin măsurile pe care (...) le stabilim în această ordonanţă de urgenţă, am făcut tot ceea ce a depins de noi, astfel încât, pe de o parte, să începem, aşa cum ni s-a solicitat, să eliminăm excepţiile, iar, pe de altă parte, să facem în aşa fel încât să asigurăm mediului de afaceri predictibilitate şi stabilitate, pentru a putea să continuăm încurajarea investiţiilor în economia românească", a afirmat Nicolae Ciucă.

Totodată, în cadrul briefingului de presă ce a urmat şedinţei de guvern, ministrul Finanţelor Adrian Câciu a declarat că modificarea Codului Fiscal vine în condiţiile în care România este angajată într-un proces de consolidare fiscală, respectiv de reducere a deficitului bugetar.

"România este într-un angajament de reformă accelerată, pe mai multe componente, un angajament de realizare a unei consolidări fiscale foarte mult timp amânatâ care ne-a dus să intrăm într-o procedură de deficit excesiv în 2020, un proces de reformă şi din perspectiva elementelor de digitalizare ale instituţiilor statului care se ocupă de colectarea veniturilor, dar şi de necesitate a eliminării unor excepţii din zona fiscală care au condus la distorsiuni şi au produs fenomene economice cu efecte negative. Noi am anunţat deja de la începutul acestui an că această reformă se va face, o ajustare echilibrată din perspectiva noastră între nevoia de a sprijini în continuare economia şi cetăţenii şi a proteja capitalul românesc dar şi veniturile salariaţilor şi de a continua totuşi într-o zonă sustenabilă de asigurare a unui echilibru fiscal-bugetar pe termen mediu şi lung. În urma dialogului preliminar avut cu mediul de afaceri şi mediul asociativ, dar şi în partea de discuţii politice în cadrul Coaliţiei, au fost luate o serie de decizii care au fost prezentate în transparenţă decizională pentru modificarea Codului Fiscal şi evident continuate dezbaterile în această săptămână, făcute o serie de ajustări la solicitarea acestora, iar astăzi am adoptat forma finală a ordonanţei privind modificările la codul fiscal. Sunt unele măsuri care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2023 şi câteva măsuri care intră în vigoare începând cu data de 1 august 2022. (...) Este o abordare echilibrată în ceea ce priveşte această reformă fiscală. Au fost poziţii ale mediului public în care s-a solicitat o abordare mai radicală. Guvernul a considerat că, la acest moment, având în vedere situaţia complicată prin care trecem, nu este oportun şi nici necesar să facă ajustări radicale de mediu fiscal, ci este bine să îşi continue traiectoria pe care a început-o încă de la începutul acestei guvernări, de susţinere a mediului de afaceri, de consolidare a mediului de afaceri onest şi care asigură o competiţie loială, de reaşezare a sarcinii fiscale pe contributori astfel încât să nu mai existe discriminări şi de completare, din perspectivă investiţională, a volumului pe care statul român îl pune la dispoziţie, atât pe partea de fonduri europene, cât şi pe partea de stimuli economici din bugetul de stat", a declarat Adrian Câciu în cadrul conferinţei de presă ce a urmat adoptării actului normativ.

Recent, Ministerul Finanţelor a publicat o versiune actualizată a proiectului de ordonanţă, iar printre cele mai importante modificări sunt amânarea eliminării impozitului specific până anul viitor şi eliminarea posibilităţii ca o firmă să mai revină la regim de microîntreprindere odată ce a trecut la impozit pe profit.

Impactul bugetar estimat al noilor măsuri a fost revizuit în jos, la 1,19 miliarde lei în plus în 2022, de la 2,2 miliarde lei anterior, şi la 10,5 miliarde lei în plus în 2023, de la 13,4 miliarde lei anterior.

În sectorul HORECA, ministrul Finanţelor a anunţat că termenul de intrare în vigoare a impozitului pe cifra de afaceri de 1% sau a opţiunii de impozit pe profit a fost dus către data de 1 ianuarie 2023.

Ordonanţa de modificare a Codului fiscal prevede, printre altele, creşterea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, TVA-ul la băuturile cu zahăr la 19% şi la 9% în HORECA, scăderea pragului la micro la 500.000 euro. Totodată, conform noului Cod Fiscal, angajaţii part-time vor trebui să plătească contribuţii la salariul minim, se scade de asemenea pragul pentru facilităţile din construcţii, agricultură şi industria alimentară, creşte taxarea veniturilor din jocuri de noroc, se introduc noi praguri pentru activităţile independente, şi se creşte accizele pe tutun şi alcool şi impozitul pe proprietate.

• Adrian Câciu: "O conformare voluntară crescută, raportată la cum arată acum Codul Fiscal, ar trebui să ne ducă la venituri bugetare de 31-32% din PIB"

Ministrul Finanţelor a mai spus că o conformare voluntară crescută, raportată la cum arată acum Codul Fiscal, ar trebui să ne ducă la venituri bugetare de 31-32% din PIB. În prezent, România are venituri fiscale de circa 27% din PIB şi cheltuieli bugetare de 40% din PIB. De asemenea, Adrian Câciu a declarat că Guvernul a început procesul realizării rectificării bugetare. Aceasta ar urma să fie adoptată în debutul lunii august, iar noua strategie fiscal-bugetară va fi publicată în finalul lunii curente.

"Suntem în procedură de rectificare. Am început deja tot procesul, sunt întâlniri zilnice la Ministerul de Finanţe cu fiecare minister, dezideratele rămân aceleaşi. Nu o să spun cine a făcut economii şi cine nu, dar dezideratele rămân aceleaşi. Sunt foarte simple de înţeles, trebuie să facem aceste economii pentru că trebuie să finanţăm pachetele cu care am venit pentru sprijinul cetăţenilor şi al companiilor. Alta era conjunctura la începutul acestui an, defapt în luna decembrie când am făcut bugetul. Peste acel buget noi am adăugat 30 de miliarde de lei, pachetele de sprijin pentru companii şi cetăţeni. Este evident că şi ordonatorii de credite trebuie să înţeleagă acest efort pe care statul îl face. Statul trebuie să îşi plăteacă facturile, angajamentele pe care şi le-a luat prin actele normative aprobate. (...) Avem în prezent o conformare voluntară care ne duce la 27% din PIB venituri fiscale plus contribuţii. O conformare voluntară crescută, din punctul meu de vedere, raportată la cum arată acum Codul Fiscal, adăugând şi ajustările recente, ar trebui să ne ducă la 31-32% din PIB doar din acest elemente", a declarat ministrul Finanţelor.