Guvernul şi-a angajat răspunderea pentru noul Cod al Muncii

• Opoziţia a depus o moţiune de cenzură care urmează să fie supusă la vot pe 16 martie

Guvernul şi-a angajat, ieri, răspunderea în Parlament, pentru noul proiect al Codului Muncii, în absenţa opoziţiei, în cadrul unei şedinţe în care conducerea Camerei Deputaţilor a limitat, temporar, accesul publicului în balcoanele sălii de plen, pe durata dezbaterilor.

Premierul Emil Boc a susţinut, în cadrul alocuţiunii sale, că noile prevederi vor duce la înfiinţarea de noi locuri de muncă şi vor duce la flexibilizarea pieţei muncii.

Emil Boc a explicat, potrivit Agerpres: "Scopul modificării Codului Muncii este, în principal, acela de a crea noi locuri de muncă. Româ-nia ocupă locul 114 din 139 de ţări în ce priveşte rigiditatea pieţei muncii. Cu alte cuvinte, în 114 ţări este mai simplu să ocupi un loc de muncă decât în România. Dacă vrem să fim competitivi, să facem faţă provocărilor din UE, atunci trebuie să coordonăm legislaţia noastră cu ce se întâmplă în Europa şi în lume. Dacă ne uităm la rata de ocupare în Româ-nia observăm că este undeva la 58-59%. Asta înseamnă că avem loc suficient pentru a avea mai multe locuri de muncă".

Premierul a arătat că Guvernul a adoptat un amendament care va permite mai uşor angajatorilor să încadreze personal după ce fac disponibilizări: "În cazul concedierilor colective, pe baza criteriilor actuale din Codul Muncii, exista până acum interdicţia ca timp de nouă luni să nu se poată face noi angajări. Acest lucru conducea la un element de rigiditate pe piaţa forţei de muncă". Prin noul Cod al muncii, angajatorii ar putea încadra personal după 45 de zile de la concedirile colective efectuate.

Tot pentru flexibilizarea pieţei forţei de muncă, Guvernul şi-a luat angajamentul de adoptare a unei noi legi speciale pentru reglementarea viitoarelor contracte colective de muncă: ""Contractele colective de muncă şi actele adiţionale încheiate după data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la 31 decembrie 2011 nu pot prevedea o durată de valabilitate care să depăşească 31 decembrie 2011. După această dată, contractele colective de muncă şi actele adiţionale se vor încheia pe durată stabilită prin legea specială".

Premierul a mai adăugat că modificările pe care Guvernul le propune Codului Muncii au ca scop şi diminuarea muncii la negru: "Un alt scop esenţial al modificărilor la Codul Muncii este acela de a diminua munca la negru. Un om care nu lucrează cu un contract de muncă nu beneficiază de şomaj, de asigurare de sănătate şi nici de pensie, el fiind dependent de sistemul de asistenţă socială, ceea ce înseamnă bani suplimentari de la bugetul de stat. Orice loc de muncă ocupat cu contract de muncă înseamnă protecţie suplimentară pentru angajat şi sume suplimentare care ajung la bugetul de stat. De asemenea, prin noul Cod al Muncii cresc şi sancţiunile pentru cei care continuă să practice munca la negru".

Emil Boc a ţinut să precizeze că modificarea Codului Muncii este necesară pentru ca ţara noastră să devină competitivă prin flexibilizarea relaţiei dintre angajat şi angajator şi prin corelarea legislaţiei naţionale din domeniul muncii cu directivele europene.

Astfel, contractele pe durată determinată pot fi încheiate pe o perioadă de până la 3 ani, în loc de doi, cum prevede legislaţia în vigoare. Proiectul ar urma să instituie şi prioritatea criteriilor de performanţă în faţa celor sociale în cazul dis-ponibilizărilor.

Noul Cod al muncii va fi considerat adoptat, dacă moţiunea de cenzură a Opoziţiei va fi respinsă de Parlament.