Guvernul vrea noi modificări la Codul Fiscal

ALEXANDRU SÂRBU
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 23 mai 2012

Guvernul vrea noi modificări la Codul Fiscal
  • document ataşat Nota de fundamentare şi proiectul de modificare al Codului Fiscal
    apasă aici pentru a descărca.

    Impozitul pe câştigul bursier şi pragul TVA, schimbate

    Investitorii pe piaţa de capital urmează să fie scutiţi de la depunerea declaraţiilor fiscale trimestriale şi de la plata trimestrială a impozitului pe profit, însă este introdusă reţinerea unui impozit anticipat de 16% pe fiecare tranzacţie în profit, potrivit proiectului Guvernului de modificare a Codului Fiscal, publicat luni.

    Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă prevede eliminarea obligaţiei contribuabililor să îşi determine câştigul net trimestrial, res-pectiv a pierderii nete trimestriale, din transferul titlurilor de valoare, precum şi să depună declaraţia de impunere trimestrială aferentă acestora. De asemenea, contribuabilii nu vor mai trebui să calculeze şi să vireze impozitul reprezentând plată anticipată trimes-trială în contul impozitului pe câştigul net anual impozabil. În schimb, investitorii pe bursă ar urma să depună doar declaraţia anuală de venit, se arată în proiectul de OUG.

    Intermediarii şi societăţile de administrare a investiţiilor vor trebui să calculeze câştigul, respectiv pierderea aferentă fiecărei tranzacţii efectuate, precum şi a totalului tranzacţiilor realizate pe parcursul unui an pentru contribuabili. De asemenea, aceştia urmează să transmită în scris clienţilor informaţii cu privire la câştigurile, respectiv pierderile realizate, precum şi impozitul calculat şi reţinut ca plată anticipată, pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul încheiat.

    Intermediarii şi societăţile de administrare a investiţiilor vor mai avea obligaţia să calculeze, reţină şi vireze impozitul anual pentru fiecare tranzacţie realizată, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal.

    Plafonul de scutire la plata TVA, majorat la 65.000 euro

    Nota de fundamentare a proiectului precizează că ţara noastră a fost autorizată de către Consiliul Uniunii Europene (UE) să majoreze plafonul de scutire de la plata taxa pe valorii adăugate (TVA) pentru mici întreprinderi de la 35.000 euro la 65.000 euro, la cursul de schimb la Băncii Naţionale a României (BNR) valabil la data aderării noastre la UE. Astfel, plafonul a urcat de la 119.000 lei la 220.000 lei, se arată în document. Scopul acestei măsuri este să reducă numărul plătitorilor de TVA, în vederea îmbunătăţirii administrării fiscale a acestora şi a combaterii mai eficiente a evaziunii fiscale, explică iniţiatorii măsurilor. De asemenea, se are în vedere şi simplificarea obligaţiilor de plată a TVA a contribuabililor care realizează o cifră de afaceri anuală mai mică de 220.000 lei, potrivit domniilor lor.

    Proiectul propune şi eliminarea limitării dreptului de deducere a TVA la achiziţia de vehicule, de 50%, pentru autoturismele utilizate exclusiv în scopul desfăşurării activităţii economice persoanelor impozabile. Pe de altă parte însă, în cazul celor care nu utilizează autoturismul exclusiv în scopul activităţii economice, sfera limitării deducerii TVA se extinde şi asupra leasingului, închirierii, reparaţiilor, întreţinerii şi altor cheltuieli legate de acesta.

    Produsele energetice vor fi marcate şi colorate

    Proiectul de modificare a Codului Fiscal introduce obligaţia marcării şi colorării păcurii şi a produselor energetice asimilate din punct de vedere al accizelor aces-tora, pentru a diminua evaziunea fiscală din acest domeniu. Măsura vizează monitorizarea utilizării efective a produselor în cauză, în vederea taxării lor în funcţie de utilizare, se explică în nota de fundamentare.

    Proiectul de act normativ prevede ca pe teritoriul naţional să nu se mai utilizeze, transporte, deţină în afara antrepozitului fiscal sau să nu se mai comercializeze, produse tip păcură, fără să fie marcate şi colorate, nerespectarea acestor prevederi urmând să fie sancţionată. Pentru aplicarea unui tratament nediscriminatoriu, marcarea şi colorarea acestor produse va fi obligatorie atât pentru produsele din producţia internă, cât şi pentru produsele provenite din achiziţii intracomunitare sau din import, se arată în document.

    Sunt exceptate de la această prevedere produsele destinate exportului şi livrărilor intracomunitare, a căror livrare şi circulaţie urmează să se facă doar sub supraveghere fis-cală, precum şi cele livrate către sau de la Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.

    Stocurile de produse existente pe piaţă la data intrării în vigoare a proiectului de OUG urmează să fie inventariate, iar circulaţia şi consumul lor supravegheat până când vor fi epuizate, se precizează în nota de fundamentare.

    Deducere la calculul profitului impozabil pentru facilitarea transferului creanţelor neperformante din sectorul bancar

    Proiectul de modificare a Codului Fiscal propune acordarea unei deduceri la calculul profitului impozabil, prin intermediul provizioa-nelor fiscale, pentru contribuabilii cesionari care achiziţionează aceste creanţe, în vederea recuperării. Scopul acestei măsuri este să faciliteze transferul creanţelor neperformante din sectorul bancar, se explică în nota de fundamentare a ordonanţei. Astfel, urmează să devină deductibile cheltuielile cu ajus-tările pentru deprecierea creanţelor preluate, în limita diferenţei dintre valoarea nominală a creanţei preluate şi preţul de achiziţie al acesteia, după îndeplinirea unor condiţii specifice provizioanelor fiscale, legate de înregistrarea pe venituri a creanţelor respective, de neexistenţa unor relaţii de afiliere sau de perioada de înregistrare, potrivit documentului.

    Brokeri: Reţinerea impozitului anticipat va descuraja investitorii şi va reduce tranzacţiile

    Reţinerea unui impozit anticipat de 16% pentru fiecare transfer bursier în profit va descuraja investitorii să tranzacţioneze şi va încetini dezvoltarea bursei, şi aşa greoaie, afirmă brokerii, care recomandă revenirea la sistemul colectării unei cote anticipate de 1%.

    "Propunerea de a reţine la sursă 16% la fiecare tranzacţie realizată în câştig este mai dăunătoare pieţei decât varianta actuală de impozitare. Atâta timp cât reţinerea la sursă înseamnă plată anticipată, putem să ne luam adio de la obiectivul de a avea o bursă dezvoltată. Un 16% pe câştigul din tranzacţie i-ar afecta puternic pe investitorii activi, pentru că ei vor plăti impozit, deşi pe zi, pe lună sau pe an pot înregistra pierderi. Această propunere îndepărtează investitorii şi diminuează capitalurile disponibile pentru investiţii. Pentru a stimula dezvoltarea pieţei, ar trebui ca impozitul să fie calculat şi plătit după încheierea anului, când se poate determina câştigul net al fiecăruia", a declarat purtătorul de cuvânt al firmei de brokeraj Tradeville, Victor Stănilă, citat de Mediafax.

    Declaraţiile trimestriale au fost introduse în iulie 2010, când a fost adus la acelaşi nivel şi impozitul pe profit la 16% indiferent de perioada de deţinere a titlurilor. Anterior, investitorii plăteau impozit de 16% numai dacă titlurile erau vândute în mai puţin de un an, iar dacă păstrau titlurile în portofoliu peste un an, se achita doar 1% din câştig. Totodată, brokerii reţineau o cotă anticipată de impozit 1% pentru fiecare tranzacţie.

    Directorul general al SSIF Broker, Grigore Chiş, consideră că reţinerea anticipată a unei cote de 16% este o aberaţie şi spune că cea mai bună metodă de colectare a impozitului era cea de dinainte de iulie 2010.

    "Ne pun să plătim anticipat 16% pe tranzacţii fără să vadă dacă este profit sau pierdere pe an. Dacă eu am un portofoliu de 200.000 de lei şi sunt un speculator înrăit pot face profit de 400.000 de lei şi apoi în alte tranzacţii pot să pierd cei 400.000 de lei. Deci, la final de an eu aş fi pe zero, însă statul îmi ia impozit anticipat 64.000 de lei pentru profitul acela de 400.000 de lei, urmând să mi-i dea peste doi ani", a afirmat Chiş.

    Deşi renunţarea la declaraţiile trimestriale este un pas înainte pentru bursă, efectele sale sunt umbrite de propunerea de reţinerea a impozitului anticipat, o piedică pentru investitori care va duce la scăderea a rulajelor, şi aşa reduse, crede preşedintele Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC), Dumitru Beze.

    "O astfel de propunere ne dovedeşte încă o dată că cei care ajung să scrie legi în România nu au nicio înţelegere a realităţii economice, pentru că oricine ar fi făcut măcar o tranzacţie pe bursă în viaţa lui sau ar fi avut decenţa să întrebe nu ar fi propus o astfel de măsură care poate duce la scăderea vizibilă a rulajelor de la bursă. Este de neconceput ca şi Codul Fiscal să fie schimbat politic. Acum câteva luni toţi actorii pieţei de capital împreună cu specialiştii tehnici din Ministerul Finanţelor şi cu acceptul FMI am semnat o înţelegere prin care puteau fi aduşi de zece ori mai mulţi bani la buget decât această măsură care nu numai că nu va aduce încasări semnificative la buget, dar şi contribuie covârşitor ca România să aibă o bursă cu un rulaj de sub 1 milion de euro zilnic în anii ce vor urma. Sperăm ca împreună cu ceilalţi reprezentanţi ai pieţei de capital să explicăm efectele acestei măsuri şi să reuşim să modificăm această propunere", a afirmat Beze.

    Directorului general al BT Asset Management, Radu Hanga, spune că reţinerea la sursă şi eliminarea declaraţiilor trimestriale sunt îmbunătăţiri aduse Codului Fiscal deoarece este redusă birocraţia şi clienţii fondurilor de investiţii nu mai trebuie să meargă de cinci ori pe an la administraţiile financiare.

    "Dacă ne uităm în zona de fonduri de investiţii, 99% din clienţi sunt pe fondurile monetare şi cele de obligaţiuni, pentru aceştia cel mai important este simplificarea sistemului birocratic. La 10.000 de lei inves-tiţi câştigi 400 lei în prezent, din care impozitul este de 60 lei. Nu ai prefera să fie reţinut la sursă decât să faci cinci drumuri pe an la Finanţe? Cei care vor investiţii în fondurile mai riscante nu sunt clienţi ca cei care investesc direct în piaţă, se uită pe termen mai lung şi au mai puţine operaţiuni", a afirmat Hanga.

    Opinia Cititorului ( 6 )

    1. procentul este mare! o sa simtim pe pielea noastra cum va fi cand vom incerca sa ne recuperam sumele platite anticipat! Personal, am alergat un an de zile sa recuperez de la fisc niste amarati de bani!

      DIN LAC IN PUT ! Mai rau nici ca se putea!

      1. ca semn de protesct sa inchida bursa 2-3 zile! sa atraga atentia CA NU NE CONVINE!! intermediarii sa explice ca inlocuirea softuli costa 50-60 de milioane de euro per total si sa puna ministerul sa le dea banii!! altfel ei nu au bani pt. a modifica softul si implicit nu pot face plata! iar pt. cel de mai us .nu incerca sa iei cash de la anaf, dar sa faci o cerere de compensare cu banii pe care urmeaza sa-i dai.

      probabil ca de numele USL-ului se va lega desfiintarea BVB-ului. Nu ca aia de dinainte ar fi fost mai buni........

      1. Daca,intradevar,se doreste o revigorare a bursei si un surplus de bani la buet,se impune revenirea de urgenta a reglementarilor de dinainte de 2010!

      alt guvern, alti handicapati.

    Cotaţii Internaţionale

    vezi aici mai multe cotaţii

    Bursa Construcţiilor

    www.constructiibursa.ro

    Comanda carte
    danescu.ro
    boromir.ro
    Mozart
    Schlumberger
    arsc.ro
    domeniileostrov.ro
    Stiri Locale

    Curs valutar BNR

    18 Dec. 2024
    Euro (EUR)Euro4.9755
    Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7397
    Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3041
    Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0232
    Gram de aur (XAU)Gram de aur403.6495

    convertor valutar

    »=
    ?

    mai multe cotaţii valutare

    Cotaţii Emitenţi BVB
    Cotaţii fonduri mutuale
    petreceriperfecte.ro
    novaplus.ro
    Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
    The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
    BURSA
    BURSA
    Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
    The Kingdom of God on Earth
    Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
    Carte - The crisis solution terminus a quo
    www.agerpres.ro
    www.dreptonline.ro
    www.hipo.ro

    adb