"HERITAGE FOUNDATION" ATACĂ POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ EUROPEANĂ: "Uniunea Europeană duce un război economic cu ţările în curs de dezvoltare"

• Potrivit raportului, Franţa este principala vinovată de poziţia intransigentă a Uniunii Europene privind liberalizarea comerţului mondial cu produse agro- alimentare

Subvenţiile acordate de Uniunea Europeană fermierilor săi distorsionează piaţa mondială a produselor agricole şi îi defavorizează pe producătorii agricoli din ţările sărace, afirmă un raport al "Heritage Foundation" asociaţia americană care a acordat recent ţării noastre locul 129 în topul libertăţii economice. Potrivit raportului menţionat, Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene reprezintă o piedică majoră în calea liberalizării comerţului mondial. În primul rînd, UE practică tarife vamale extrem de ridicate pentru importuri, fapt care împiedică concurenţa cu produsele agricole europene. Apoi, Bruxelles-ul subvenţionează exporturile, ieftinind artificial unele produse agro-alimentare, precum zahărul. Ca efect al acestei politici, consumatorul european plăteşte mai mult pentru mîncare decît în cazul altor ţări dezvoltate. Nu este de mirare, punctează raportul, că în aceste condiţii agricultura consumă 50% din bugetul total al Uniunii, de 90 de miliarde de euro.

Autorul raportului menţionat afirmă că istoria PAC este punctată de crize, datorate sistemului închis şi complicat de intervenţie pe piaţă. Astfel, la sfîrşitul anilor "90, autorităţile naţionale au trebuit să facă faţă stocurilor enorme de lapte, brînzeturi, carne şi vin acumulate în timp, şi care nu mai puteau fi vîndute. Această criză a fost provocată de practica comunitară de a garanta fermierilor preţuri bune pentru produsele lor, indiferent de conjunctura pieţei. Prin urmare, aceştia ajunseseră să producă pentru subvenţii, nu pentru piaţă.

• Reforma PAC - insuficientă

"PAC a evoluat de atunci, însă insuficient faţă de cerinţele unei pieţe globale a produselor agro-alimentare", afirmă Brian M. Carney, autorul raportului. Acesta numeşte Franţa ca fiind principalul obstacol în calea reformelor. Prin intermediul PAC, Franţa primeşte de la Bruxelles circa 9 miliarde de euro pe an ca ajutor pentru fermierii săi, adică 20% din total.

Pe parcursul anilor "90, Uniunea Europeană a reformat parţial PAC, pentru al aduce mai aproape de realităţile economice. Raportul "Heritage Foundation" punctează la acest capitol stabilirea plăţilor directe, separate de producţie şi diminuarea primelor de export, care au scăzut de la 33% la 14% din bugetul PAC. În ciuda acestor progrese, raportul afirmă că UE este departe de a fi o piaţă liberă, mai ales în cazul unor produse sensibile, pentru care Bruxelles-ul mai garantează încă preţurile.

În opinia autorului raportului, piaţa zahărului demonstrează cel mai bine modul cum blocul european se opune liberalizării comerţului cu produse agricole. Datorită pîrghiilor CAP, UE este cel mai mare importator de zahăr brut şi cel mai important exportator de zahăr rafinat al lumii.

Supraproducţia europeană de zahăr menţine preţurile mondiale la un nivel cu 20 - 30% mai scăzut decît ar fi normal. Însă consumatorul european plăteşte pentru un kilogram de zahăr de două sau trei ori preţul mondial, în timp ce exporturile subvenţionate de zahăr ale Uniunii Europene prăbuşesc piaţa mondială. Raportul arată că această politică loveşte în principal fermierii săraci din ţările în curs de dezvoltare. Aceste ţări nu au multe produse de export şi de aceea liberalizarea pieţei zahărului este vitală pentru ele.

Raportul, focalizat pe politicile comerciale ale Uniunii Europene, ignoră însă distorsiunile apărute pe alte pieţe unde nu Europa este "oaia neagră". De exemplu, ţările sărace întîmpină greutăţi enorme în cazul bumbacului, un produs foarte subvenţionat al SUA. Nici producătorii de orez nu pot pătrunde pe piaţa japoneză, care este practic izolată de restul pieţei mondiale.