Hidroelectrica: "Investiţie de 26 de milioane de lei în modernizarea hidroagregatului 1 din cadrul CHE Slatina"

Hidroelectrica a semnat astăzi, 20 octombrie 2023, documentele de recepţie a punerii în funcţiune a hidroagregatului 1 (HA1) din cadrul Centralei Hidroelectrice Slatina, obiectiv important aflat în portofoliul companiei, se arată într-un comunicat al Hidroelectrica, remis redacţiei. Lucrările de modernizare au fost finalizate de Hidroserv S.A., investiţia totală a Hidroelectrica ridicându-se la 26.813.741,59 lei, informează sursa menţionată. La proiect a contribuit şi Universitatea Politehnică din Timişoara, specialiştii instituţiei elaborând cama combinatorică prin măsurători şi teste index la putere constantă care permit evitarea incertitudinilor de măsurare a debitului in-situ, aceasta reprezentând o premieră pentru România, potrivit comunicatului.

Scopul principal al lucrărilor a fost pregătirea echipamentelor şi instalaţiilor HA 1 pentru un nou ciclu de funcţionare de minimum 30 de ani, relatează compania.

Astfel, investiţia a vizat realizarea următoarelor obiective cheie, potrivit sursei menţionate:

"1.Obţinerea unui coeficient de disponibilitate în exploatare egal cu cel calculat pentru echipamente similare realizate după anul 2000, respectiv ≥ 96,5%. Aceasta a fost posibilă prin utilizarea unui generator cu parametri tehnici cel puţin egali cu cei din proiectul iniţial şi prin echiparea instalaţiilor RAV şi RAT pentru a asigura calificarea hidroagregatului în furnizarea de servicii tehnologice de sistem.

2.Reducerea semnificativă a costurilor de exploatare, inclusiv a cheltuielilor cu materialele şi activităţile de întreţinere şi mentenanţă preventivă, precum şi a costurilor cu lucrările de mentenanţă.

3.Echiparea hidrogeneratorului cu un sistem modern de automatizare, conducere şi monitorizare, permiţându-i, pe viitor, să fie gestionat de la dispeceratul SH Rm Vâlcea."

"Modernizarea Hidroagregatului 1 din cadrul CHE Slatina marchează parcurgerea unei noi etape în misiunea noastră de a asigura o sursă durabilă de energie electrică pentru România. Suntem mândri că am reuşit să restabilim funcţionarea eficientă a acestui hidroagregat, transformându-l într-un activ vital pentru sistemul energetic naţional. Investiţia pe care o finalizăm astăzi confirmă angajamentul solid al Hidroelectrica faţă de dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice, astfel încât să putem continua să furnizăm energie electrică verde şi sigură pentru toţi cetăţenii" - a declarat Bogdan Badea, preşedinte al directoratului Hidroelectrica cu ocazia semnării documentelor de recepţie, conform sursei indicate.

Trebuie precizat că investiţia a devenit o necesitate în urma problemelor tehnice înregistrate, afirmă compania. Astfel, la data de 22.06.2009, hidroagregatul a fost retras din exploatare din cauza pierderilor mari de ulei la sistemul de reglaj, în special în timpul operaţiilor de pornire, potrivit Hidroelectrica. Investigările tehnice ulterioare au evidenţiat fisurarea coloanei de distribuţie şi pierderi semnificative de ulei în rotorul turbinei, transmite sursa menţionată.

Pe parcursul procesului de modernizare, contractul - acordat iniţial companiei Romelectro, a fost reziliat din cauza întârzierilor în luna februarie 2022, şi reluat ulterior - cu succes, de către Hidroserv S.A, arată datele comunicatului.

Opinia Cititorului ( 6 )

1. O Necesitate
(mesaj trimis de Huh? în data de 20.10.2023, 15:30)
Trebuie precizat că investiţia a devenit o necesitate în urma problemelor tehnice înregistrate, afirmă compania. Astfel, la data de 22.06.2009, hidroagregatul a fost retras din exploatare din cauza pierderilor mari de ulei la sistemul de reglaj, în special în timpul operaţiilor de pornire, potrivit Hidroelectrica. Investigările tehnice ulterioare au evidenţiat fisurarea coloanei de distribuţie şi pierderi semnificative de ulei în rotorul turbinei, transmite sursa menţionată - Superba Compania , tot cu conducerea ei!!!!
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.10.2023, 17:54)
  O misterioasa bacterie a mancat cu spor din conturile Hidroelectrica. Mai mult de 400 de milioane de euro, costurile retehnologizarii hidrocentralelor de pe Oltul Inferior, par acum bani aruncati pe apa Oltului
  Scris de Ovidiu Vanghele Feb 03, 2013
  0 comentariu
  Publicat în Investigatii
  Aproximativ doua miliarde de euro a pierdut Hidroelectrica din cauza contractelor de energie ieftină semnate cu 'băieţii deştepţi', potrivit raportului făcut public anul trecut de către administratorul judiciar al companiei. Suma este imensă, dar departe de totalul pierderilor înregistrate din cauza contractelor păguboase din portofoliul Hidroelectrica. Niciunde în raportul lui Remus Borza nu se pomeneşte, de exemplu, de banii daţi pe retehnologizări ratate, precum cea de la Porţile de Fier sau cea de la Sucursala Slatina. Centrul de Investigatii Media va povesteste mai jos cum a pierdut Hidroelectrica alte cateva sute de milioane de euro din cauza unei bacterii inventate. Pierdere de care, pana acum, nimeni n-a suflat nicio vorba.
  Sucursala Hidroelectrica Slatina (SH Slatina) cuprinde şase hidrocentrale înşirate pe Oltul Inferior (Slatina, Ipoteşti, Drăgăneştii, Frunzaru, Rusăneşti şi Izbiceni), a căror construcţie a început în 1979 şi care asigură, în prezent, 4% din energia totală a Hidroelectrica.
  În raportul administratorului judiciar al Hidroelectrica, Sucursala Hidroelectrica Slatina figurează cu 16 grupuri retehnologizate şi două grupuri modernizate. Nu se spune însă niciun cuvânt despre eşecul constatat cu stupoare la inspecţia efectuată înaintea expirării garanţiei primite de compania de stat cu ocazia retehnologizarii.
  Un fleac: s-au ciuruit
  În 2010, conform procedurilor care impun o inspecţie după 10.000 de ore de funcţionare, s-au desfăcut turbinele puse în funcţiune la hidrocentralele Ipoteşti şi Drăgăneşti, primele retehnologizate. La verificare, stupoare: paletele (palele) rotorului, acele piese care seamănă cu braţele elicelor, erau ciuruite de coroziuni. Şi nu se încheiaseră la virgulă cei doi ani de garanţie acordaţi, conform contractului, pentru aceste piese care ar trebui să reziste 30 de ani.
  În 2011 a fost scoasa pentru verificare şi instalaţia de la hidrocentrala Frunzaru, unde retehnologizarea se finalizase, potrivit actelor, în 2009. Suprafeţele corodate descoperite erau şi mai mari decât de la Ipoteşti şi Drăgăneşti.
  Un contract nelicitat şi cu preţ triplat
  Retehnologizarea hidrocentralelor de pe Oltul Inferior a demarat pe vremea Guvernului Adrian Năstase, când ministru al Industriilor era Dan Ioan Popescu. Mai exact în 2001, după ce la Frunzaru şi Drăgăneşti s-au produs avarii care au culminat cu inundarea centralelor.
  S-a făcut studiul de fezabilitate şi s-a stabilit un deviz general în valoare de 123,773 milioane de euro, pentru întreaga 'salbă' de hidrocentrale ce se înşiruie între Slatina şi Dunăre, adică 20 de hidroagregate existente în cele cinci hidrocentrale.
  Până la semnarea contractului, pe măsură ce se negocia cu contractorul sel ectat, suma totală a luat proporţii. Astfel, în 2004, când s-a parafat afacerea, prin încredinţatre directă (fără licitaţie), România se obliga să plătească 356,70 de milioane de euro consorţiului format din Voith Siemens şi VA Tech. Adica o suma de trei ori mai mare decât suma de pornire!
  Lucrările au demarat insa abia în 2006, când România a plătit avansul asumat prin contractul semnat pe vremea echipei Năstase - DIP, avans care s-a ridicat la 89,175 de milioane de euro, reprezentând 25% din valoarea totală.
  Până la final insa, la factură s-au mai adăugat peste 42 de milioane de euro însemnând ajustări de preţ, plus unele lucrări suplimentare în valoare de 1,24 de milioane de euro, ceea ce a urcat nota de plată finala pana peste pragul de 400 de milioane de euro.
  Contractul este încă în derulare, ultimele grupuri hidroenergetice urmând să fie puse în funcţiune anul acesta, astfel încât numărătoarea banilor poate continua.
  Palete aduse din Brazilia
  La banii ăştia, consorţiul format din Voith Siemens (devenită Voith Hydro) şi VA Tech (actualmente Andritz Hydro), se obliga să furnizeze 'la cheie' 20 de grupuri hidroenergetice. Cele două firme erau libere să aleagă furnizorii de echipamente, atât timp cât respectau precizările din caietul de sarcini.
  Paletele buclucaşe au fost turnate la Sao Paolo, în Brazilia şi finisate la subsidiara din St. Polten, Austria, a grupului Voith. Zeci de angajaţi de vârf ai Hidroelectrica s-au deplasat în Brazilia şi Austria să recepţioneze cele o suta de palete de rotor.
  Pe continentul sud-american au ajuns cel putin 30 de persoane, majoritatea economişti şi tehnicieni, care au semnat nişte hârtii potrivit cărora totul era în regula. Printre ei, Eugen Tănase, director al Diviziei Economice din Hidroelectrica până acum câteva luni.
  Acţiunea a fost bifată ca un succes şi toată lumea a fost fericită. Asta până în 2010, când s-au deschis primele grupuri, cele de la Ipoteşti şi Drăgăneşti, şi s-au descoperit coroziunile de pe palete. De pe paletele noi, cele care le înlocuiau pe cele fabricate în anii '80, la Reşiţa, şi care funcţionaseră fără probleme timp de peste 30 de ani, durata de viaţă normală a unei astfel de piese.
  De comun acord, cele două părţi, consorţiul şi Hidroelectrica, au amânat ieşirea din garanţie (care se face la doi ani de funcţionare), până la soluţionarea problemei paletelor. Din 2009 şi până acum, nu s-a ajuns la nicio concluzie, iar Hidroelectrica continuă să recepţioneze lucrări ce se dovedesc ulterior a avea mari deficienţe.
  Bacteria care sabotează retehnologizarea
  Grupul Voith - VA Tech refuză însă să-şi asume responsabilitatea şi, de atunci, încearcă să găsească explicaţii ce nu-i pot fi imputate.
  A încercat, la un moment dat, să se dea vina pe sarea de la Oltchim care ajunge în apele Oltului, de exemplu. În 2011, Voith a aruncat pe masa negocierilor un raport care spunea că vinovată de nenorocirea de pe Oltul Inferior este o bacterie.
  Este vorba despre o bacterie rară, ale cărei dejecţii conţin oxid de mangan şi corodează accelerat metalul.
  În literatura de specialitate, lucrările referitoare la MIC (coroziunea influenţată microbiologic) s-au dezvoltat în ultimii 20 de ani, după ce în Canada au apărut mai multe probleme din cauza unor astfel de bacterii. Ei bine, o asemenea bacterie ar fi responsabilă de coroziunea apărută la paletele aduse in Brazilia. Un microorganism ce ar prefera apele Oltului Inferior, întrucât în amonte de hidrocentralele retehnologizate nu par să fie probleme.
  "Asta e o glumă, nu-i aşa?'"
  Ion Stoenescu este directorul Administraţiei Bazinale de Apă Olt (filiala judeţeană a Apelor Române). Spune că ştie tot ce mişcă-n Olt. Din 2000 a fost director tehnic, de anul trecut este director plin. La întrebarea noastră despre existenţa bacteriei buclucaşe, Stoenescu a izbucnit în râs: 'Asta e o glumă, nu-i aşa?'
  Directorul ne-a declarat că Administraţia realizează buletine chimice periodice şi că nimeni, nici Hidroelectrica şi nici consorţiul, nu a cerut până acum analize microbiologice pentru a lămuri eventuala existenţă a unei bacterii distrugătoare apărute pe Olt.
  Centrul de Investigatii Media a aflat ca, oficial, in acest moment există o analiză microbiologică, efectuată la un institut din România, în care se precizează clar că-n Olt sunt bacterii obişnuite, şi că nu a apărut nimic anormal. Lucru logic, dinn moment ce niciuna din vechile pale scoase din uz după retehnologizare nu a fost atacată precum cele noi.
  Potrivit surselor noastre, paletele braziliene ar avea de fapt o problemă de turnare, pe care Hidroelectrica nu a fost în stare să o identifice încă si care ar fi motivul pentru care echipamentele se corodeaza atat de repede.
  Administratorul judiciar de la Hidroelectrica, Remus Borza, nu doreşte să vorbească despre subiectul acesta. Nu a dorit să ne spună cum va reusi compania de stat pe care o administreaza sa demonteze povestea cu bacteria, invocand faptul ca "se negociază încă" şi spunand ca nu poate dezvălui strategia de luptă cu cele două companii din consortiu.
  Borza nu-şi poate stăpâni însă nici el mirarea in fata faptului că paletele produse în urmă cu 30 de ani la Reşiţa s-au dovedit imune în faţa bacteriei invocate acum de Voith.
2. am sa scriu aici chiar daca nu are legatura cu sub
(mesaj trimis de 123 în data de 20.10.2023, 15:38)
am sa scriu aici chiar daca nu are legatura cu subiectul ca nu am gasit alt material.
rog un ziarist sa publice stirea la un alt material....eu zic ca este de interes.
multumesc si cu scuzele de riguare.
București, 11 octombrie 2023 - Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a adoptat, în luna septembrie a anului 2023, mai multe decizii de sancționare, precum și o serie de măsuri aplicabile unor entități/persoane care activează în piața financiară non-bancară pentru încălcarea unor prevederi ale legislației incidente.

PIAȚA DE CAPITAL
Nova Vision Investments AFIA S.A.
Sancționarea doamnei Dana Jeaninne Lazăr având funcția de Director general și a doamnei Gabriela Ivan având funcția de Director general adjunct cu amendă în cuantum de 11.100 lei, respectiv 10.100 lei pentru faptul că, în calitatea acestora de reprezentanți ai societății nu s-au asigurat că AFIA respectă în mod continuu cerințele legale care au stat la baza autorizării și a condițiilor de funcționare.
Instituirea în sarcina Nova Vision Investments AFIA S.A. a unui plan de măsuri prin care societatea, în termen de maximum 90 de zile, are obligația: de a solicita avizul Autorității de Supraveghere Financiară în vederea realizării transferului activelor F.I.A. administrate ca urmare a înlocuirii A.F.I.A. cu un alt A.F.I.A., conform prevederilor art. 54-59 din Regulamentul A.S.F. nr. 9/2014 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de administrare a investiţiilor, a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare şi a depozitarilor organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 25 alin. (1) din Regulamentul A.S.F. nr. 10/2015 privind administrarea fondurilor de investiţii alternative, cu modificările și completările ulterioare, fie de a adopta măsurile necesare respectării în mod continuu a condițiilor care au stat la baza autorizării şi a condițiilor de funcționare, respectiv (a) a dispunerii de un nivel al fondurilor proprii și capital inițial, precum și în vederea (b) asigurării funcțiilor cheie în cadrul societății, respectiv ofițer de conformitate și administrator de risc, cu respectarea prevederilor legale aplicabile și de a solicita autorizarea Autorității de Supraveghere Financiară pentru modificările dispuse în modul de organizare şi funcţionare al societății și pentru persoanele numite în funcții cheie.
1. 2.1. ??? (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 20.10.2023, 17:46)
  Ce mai face fondul asta?
  NOVA VISION INVESTMENTS:
  Fondul de investiţii destinat pompierilor, jandarmilor, poliţiştilor şi celorlalţi profesionişti din MAI a devenit operaţional.
  2.2. Misterele ASF (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Ciordel în data de 20.10.2023, 21:16)
  Sancțiune nepublicată nici în Buletinul ASF și nici la Capitolul Sancțiuni accesibil din pagina principală ASF.
  Fondul pentru pompieri numit Nova protect fond, are 30 investitori și o pagină Facebook din care preiau știrile vreo 3 postaci, mereu aceiași. VAN total depășește puțin un salariu minim ?. Gata, prea mult zgomot pentru nimic.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.10.2023, 08:23)
Reșița avea posibilitatea sa facă retehnologizare la toate hidrocentralele pe bune nu cu șpăgi, se duce naiba și H2O la bursa, au luat banii cei de la FP, știau ei mai bine ce se intampla.