Banca Comercială Română (BCR) urmează să îşi revizuiască prognoza privind creşterea economică între 4,7 şi 5,1% pe anul acesta, potrivit lui Horia Braun, economist şef Banca Comercială Română. Şi pentru anul viitor prognoza BCR de creştere a PIB va fi mai sus cu aproximativ un punct procentual, de la 2,8, la 3,9%, conform economistului.
Domnia sa a făcut o comparaţie între situaţia actuală şi cea de dinainte de criză.
Horia Braun a declarat: "Înainte de criză, a fost vorba despre o supraîncredere. Atunci, ne-am văzut super eroi, credeam că piaţa imobiliară va creşte la infinit, că nu va exista recesiune. Băncile centrale din economiile puternice nu vedeau niciun risc.
Au trecut aproximativ zece ani de atunci. Cred că am învăţat lecţia.
Aş zice că acum avem de a face cu o încredere (n.r. în economie), dar cu asumare de risc. Creditarea, în momentul de faţă, diferă faţă de perioada de dinainte de criză. Băncile au o capitalizare confortabilă, calitatea portofoliului de credite noi pare a fi superioară stocului de credite.
Chiar dacă există o accelerare a creditării în zona populaţiei, există şi un ochi asupra riscului".
Economistul BCR a precizat că, înainte de criză, băncile se bazau pe finanţare din afară, pentru creditare, în timp ce, acum, creditarea se face pe finanţare locală: "Populaţia a economisit în mod net 11 miliarde lei, în ultimele 12 luni. În piaţa monetară, există un exces de lichiditate semnificativ, în ciuda faptului că băncile au scăzut ratele de dobândă la depozite. Astfel, în sectorul privat, există totuşi o asumare de risc".
Conform domniei sale, şi în sectorul public vedem o creştere a încrederii: "Ne referim în special la creşterea încrederii în a da salarii mai mari, a tăia taxe. Din păcate, vedem o încredere mai mică în a face investiţii. Cheltuielile de capital, în primele patru luni din 2017 faţă de perioada similară din 2016, au o scădere de 60%. E păcat, pentru că aceasta este zona pe care ar trebui accelerat, pentru că investiţiile publice, fie în servicii, fie în infrastructură, generează potenţial pentru sectorul privat".
Horia Braun este de părere că este greu să vedem o creştere a dobânzilor în ţara noastră, pentru că ar genera intrări de capital şi, respectiv, creşterea deficitului de cont curent. În opinia sa, o dobândă mai mare ar avea un rol de semnal, dar nu neapărat şi-ar atinge obiectivele macroeconomice. Astfel, economistul citat consideră că BNR are toate instrumentele să controleze dobânzile şi pe partea de creştere, şi pe partea de scădere.