ICCJ: IPS Teodosie rămâne sub control judiciar

Actualizare 17:03

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins cererea DNA de emitere a unui mandat de arest la domiciliu pe numele arhiepiscopului Tomisului, IPS Teodosie, astfel încât acesta va fi judecat sub control judiciar pentru fraudare de fonduri europene, transmit televiziunile de ştiri.

(S.A.)

-------------

Actualizare 12:54 IPS Teodosie, după procesul de la ICCJ: "Nu s-a încălcat nimic"

Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, judecat după ce ar fi obţinut pe nedrept fonduri europene, a spus, astăzi, la ieşirea de la instanţa supremă, care urmează să decidă dacă va fi menţinut controlul judiciar în cazul acestuia sau dacă va fi plasat în arest la domiciliu, că nu a încălcat condiţiile controlului judiciar, potrivit surselor din presă.

Potrivit sursei citate, şedinţa de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care judecă solicitarea procurorilor DNA de plasare în arest la domiciliu a arhiepiscopului Tomisului, a durat aproximativ 20 de minute.

"Nu s-a încălcat nimic", a spus IPS Teodosie la ieşirea de la instanţa supremă, refuzând să facă alte declaraţii, citat de News.ro.

Avocata acestuia, Maria Vasii, le-a cerut jurnaliştilor să "manifeste prudenţă" şi să aştepte decizia magistraţilor, decizie care a rămas în pronunţare, conform sursei.

Avocata a spus: "Nu s-au încălcat condiţiile controlului judiciar. Asteptăm hotărârea instanţei. V-aş ruga să manifestaţi prudenţă, tocmai pentru că în acestă cauză nu exista niciun înscris care să confirme încălcarea condiţiilor şi ar fi păcat să fie prezentată în spaţiul public o informaţie eronată".

(A.C.)

-------

Magistraţii instanţei supreme judecă, luni, contestaţia procurorilor DNA, care cer ca arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, aflat sub control judiciar, să fie plasat în arest la domiciliu, în dosarul în care este judecat pentru că ar fi obţinut pe nedrept fonduri europene, potrivit surselor din presă.

Potrivit sursei citate, în 22 mai, Curtea de Apel Constanţa a respins ca neîntemeiată cererea procurorilor DNA de înlocuire a controlului judiciar cu arestul la domiciliu pentru Teodosie Petrescu, arhiepiscopul Tomisului. Decizia a fost contestată de procurorii DNA la instanţa supremă, care luni ar urma să decidă dacă arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, rămâne sub control judiciar sau va fi plasat în arest la domiciliu. La finalul şedinţei din 22 mai, care nu a fost publică, avocata IPS Teodosie, Maria Vasii, a declarat jurnaliştilor că documentul în baza căruia DNA cere arestul la domiciliu este falsificat, fiind modificat anul.

Potrivit DNA, în cererea procurorilor de înlocuire a măsurii controlului judiciar se menţionează că Teodosie Petrescu "a demarat activităţi de accesare a fondurilor europene, deşi acest lucru i-a fost interzis în mod expres şi neechivoc prin obligaţiile stabilite în cadrul controlului judiciar". Procurorii DNA Constanţa au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a lui Teodosie Petrescu, arhiepiscop al Tomisului, pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată. Potrivit DNA, în perioada 2010 - 2016 Teodosie Petrescu, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, împreună cu ceilalţi inculpaţi, a folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) în scopul de a primi fonduri europene, conform News.ro.

"În documentele prezentate la APIA, inculpaţii au declarat, în mod nereal, că folosesc anumite suprafeţe agricole (peste 300 hectare), situate în zona denumită «Ferma 3» - Nazarcea (localitatea Lumina, judeţul Constanţa), având categoriile de folosinţă «vii pe rod cu struguri pentru vin»/ «vii pe rod cu struguri nobili pentru vin», în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi", arăta DNA.

Potrivit sursei, procurorii anticorupţie au stabilit că un alt aspect fals prezentat în declaraţiile depuse a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC), printre care şi evitarea instalării vegetaţiei nedorite, în condiţiile în care respectivele parcele erau abandonate şi invadate cu astfel de vegetaţie pe toată durata formulării cererii şi obţinerii fondurilor.

"Faptele au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafaţă unică (SAPS), totalizând 1.392.964 lei, după cum urmează: în anul 2010 - 142.988,37 lei, în 2011 - 184.610,27 lei, în 2012 - 239.732,26 lei, în 2013 - 262.267,07 lei, în 2014 - 281.733,52 lei, în 2015 - 281.633,28 lei. În anul 2016 plăţile nu au fost autorizate, prin urmare, raportat la acel an, fapta a rămas în faza tentativei", mai precizează sursa citată.

Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.392.964 lei.