Ilie Carabulea rămâne în arest

Omul de afaceri Ilie Carabulea, acuzat de cumpărare de influenţă şi dare de mită în dosarul "Carpatica", rămâne în arest, după ce Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a admis, astăzi, contestaţia procurorilor cu privire la înlocuirea măsurii preventive, decizia fiind definitivă, potrivit surselor din presă.

În dosarul "Carpatica", Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, sunt acuzaţi că, în perioada mai - decembrie 2013, au tergiversat şi influenţat rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) faţă de societatea de asigurări, astfel Carabulea şi Mîrzac au fost arestaţi preventiv în 29 ianuarie.

Tot atunci, procurorii au început urmărirea penală şi faţă de Radu Mustăţea, membru în Consiliul de Administraţie al Carpatica Asig şi preşedintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, şi Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcţionar la ASF.

Laura Chiţoiu, soţia fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu, este urmărită penal în aceeaşi cauză, pentru abuz contra intereselor publice, în calitate de director al Direcţiei Avizări din cadrul ASF. Laura Chiţoiu s-a autosuspendat din funcţia de director al Direcţiei Avizări din cadrul ASF.

Luna trecută, procurorii au început urmărirea penală şi faţă de Dan Radu Ruşanu, preşedinte ASF la data faptelor, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu, fiind suspectat că a întocmit şi a avizat proiectul Ordonanţei de Urgenţă privind ASF şi ar fi acceptat "protejarea frauduloasă" a intereselor societăţii Carpatica.

În 25 februarie, Ruşanu a fost reţinut, după ce procurorii DNA au extins urmărirea penală în cazul său, pentru favorizare a infractorului şi influenţare a declaraţiilor. În 4 martie, Ruşanu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile iar după ce a fost reţinut, Ruşanu demisionase de la conducerea ASF.

Tot în 25 februarie, DNA a cerut procurorului general al Parchetului instanţei supreme să solicite Camerei Deputaţilor aviz pentru urmărirea penală a lui Daniel Chiţoiu, în dosarul "Carpatica", pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care a fost ministru al Finanţelor.

Cererea a fost formulată întrucât există indicii potrivit cărora, în cursul lunii octombrie 2013, Daniel Chiţoiu a iniţiat adoptarea unei ordonanţe de urgenţă al cărei scop exclusiv era sprijinirea grupului infracţional constituit pentru a favoriza interesele SC Carpatica Asig SA, în lipsa unei urgenţe reale şi cu eludarea procedurii prealabile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, au arătat procurorii DNA.

Camera Deputaţilor a respins, în 11 martie, prin vot secret, cererea privind încuviinţarea urmăririi penale a lui Daniel Chiţoiu.

Procurorii DNA au cerut Parlamentului şi Guvernului să le pună la dispoziţie, în dosarul "Carpatica", mai multe documente legate de OUG despre care există suspiciunea că ar fi fost emisă pentru a proteja interesele firmei de asigurări Carpatica.

Potrivit anchetatorilor, în perioada mai - iunie 2013, Carabulea, Mîrzac şi Mustăţea, împreună cu alte persoane, au constituit o asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

DNA susţine că Ilie Carabulea l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie în intervalul 16.05.2012 - 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF.

Potrivit DNA, finanţatorul grupării infracţionale constituite, Ilie Carabulea, l-a desemnat ca intermediar în relaţia cu Mîrzac Marian pe Mustăţea Radu, care avea rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă.

Mîrzac, având calitate de membru al Consiliului de conducere al ASF şi atribuţii în sensul supravegherii şi controlului legalităţii funcţionării societăţilor de asigurări, a reuşit să influenţeze concluziile a două controale, să coopteze diverşi funcţionari cu funcţii de conducere şi execuţie din cadrul ASF în grupul infracţional constituit şi să divulge informaţii care nu erau destinate publicităţii în scopul favorizării societăţii de asigurări, susţin procurorii DNA.

DNA a mai arătat că, în perioada martie - aprilie 2013, un funcţionar cu atribuţii de conducere al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (devenită ulterior ASF), a ignorat concluziile unui raport de control întocmit de către funcţionarii instituţiei care evidenţia deficienţe grave la societatea de asigurări, nereguli ce ar fi impus obligatoriu o majorare de capital în cuantum de 15 milioane euro şi suspendarea autorizării de funcţionare, până la remedierea deficienţelor, potrivit surselor din presă.