Imoralitatea UDMR, certificată de normele statutare

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a fost în ultima vreme în centrul atenţiei din cauza negocierilor pe care liderii maghiarilor le-au avut cu reprezentanţii puterii politice, dar şi ai opoziţiei. Dar UDMR negociază din 1990 încoace şi negociază doar în propriul interes. Acest lucru reiese cu precădere din conţinutul alineatului 1 al art. 108 din statutul UDMR, în care se stipulează: "demnitarii care îşi asumă un rol în Guvern vor reprezenta interesele Uniunii". Este politica, programul acestei organizaţii, fapt care a fost neglijat intenţionat de toţi reprezentanţii partidelor politice care au luat UDMR la guvernare.

Conform art. 104 din Constituţie, la învestitură, primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului depun individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de la articolul 82 din actul fundamental al ţării, în care se spune "Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".

Prin prisma dispoziţiilor art. 108 din statutul UDMR, ar trebui analizat ce interese au slujit miniştrii desemnaţi de Uniune, pentru că în jurământul constituţional se vorbeşte doar despre poporul român şi despre toţi cetăţenii ţării. Se poate vorbi despre un conflict de interese şi credem că este necesar ca instanţele sau Autoritatea Electorală Permanentă să solicite UDMR să îşi pună statutul în acord cu Constituţia României.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România este o organizaţie retrogradă. Într-o Europă a egalităţii între cetăţeni, indiferent de etnie, în secolul XXI, UDMR se ghidează după principii de la jumătatea secolului XX. Pentru că i se permite de Constituţia României, de legea electorală şi de politicienii care s-au perindat la putere din 1990 încoace.

Cu toate acestea, reprezentanţii Uniunii, inclusiv preşedintele Kelemen Hunor, se plâng tot timpul că maghiarii nu au destule drepturi şi libertăţi, că nu au autonomie administrativă, că nu li se recunoaşte Ţinutul Secuiesc. Teme false, în condiţiile în care niciuna dintre constituţiile celorlaltor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu conţine prevederile din alineatul 2 al articolului 62 din Constituţia României şi nicio lege electorală din acele state nu prevede participarea la alegerile locale şi parlamentare a organizaţiilor reprezentând minorităţile naţionale.

Numai în ţara noastră, sub oblăduirea lui Antonie Iorgovan - părintele Constituţiei actuale - şi a lui Ion Iliescu asistat de Virgil Măgureanu, a fost posibil, după evenimentele din 15 martie 1990 de la Târgu Mureş, să li se permită organizaţiilor etnice să participe la alegerile locale şi parlamentare.

Astfel, conform art. 62 alin. 2 din Constituţie, referitor la alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, "organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie".

Interpretând textul de la final către început reiese că organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot participa la alegerile parlamentare.

Acest lucru este consfinţit şi de legea electorală, inclusiv la modificarea din anul 2015. Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, în capitolul referitor la componenţa birourilor electorale, pe lângă membrii partidelor politice, îi menţionează şi pe reprezentanţii organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

La art. 52 din respectivul act normativ se spune că propunerile de candidaţi sunt întocmite de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi... organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

Cu alte cuvinte, conform Constituţiei şi legiii electorale, orice organizaţie a minorităţilor naţionale poate înscrie candidaţii din propria etnie,în cursa electorală pentru parlament, pentru consiliile judeţene, pentru consiliile locale, pentru funcţia de primar, iar acest lucru nu constituie nicio discriminare faţă de ceilalţi cetăţeni ai statului.

În ciuda a ceea ce spun Klemen Hunor, Laszlo Tokes, Cseke Attila şi alţi reprezentanţi ai maghiarimii, din textele de mai sus reţinem că principiul reprezentării la nivel naţional a minorităţilor stabilit în Rezoluţia Marii Uniri este respectat de actuala legislaţie din ţara noastră, legislaţie care nu se regăseşte în niciun alt stat membru al Uniunii Europene.

• Norme discriminatorii în statutul UDMR

Mai mult, statutul UDMR, chiar dacă mai are norme discriminatorii, nu este taxat de niciun magistrat atunci când este depus la registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, de niciun membru al Autorităţii Electorale Permanente şi nici măcar de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Consiliu care, bineînţeles, în ţara noastră, este condus de un reprezentant al UDMR.

Conform art. 10 din statutul UDMR, "Uniunea este asocierea comunităţii naţionale maghiare din România, constituită în vederea apărării, reprezentării publice şi coordonării intereselor acestei comunităţi, şi care - în interesul apărării, păstrării şi dezvoltării identităţii naţionale, al realizării egalităţii de şanse pe plan economico-social şi al rămânerii pe pământul natal - promovează autoorganizarea comunităţii, îmbunătăţirea condiţiilor de trai materiale şi spirituale, desfăşurându-şi activitatea sub semnul democraţiei şi pluralismului".

Deşi în art. 12 se stipulează că orice cetăţean român poate deveni membru individual al Uniunii, pe baza procedurii de primire a membrilor, şi că te poţi înscrie în organizaţie chiar pe site-ul UDMR, devenind astfel e-membru, aceştia nu beneficiază de drepturile pe care le au minoritarii maghiari înscrişi în Uniune. Adică nu au dreptul de a fi aleşi în organismele de conducere ale UDMR, nu pot reprezenta Uniunea şi... nu pot candida din partea acestei organizaţii... etnice.

Această discriminare este stabilită şi la art. 5 din statutul UDMR, text în care se spune: "Femeile maghiare din România, care îşi asumă un rol activ în activitatea Uniunii şi reprezentantele Organizaţiei de Femei a UDMR dobândesc, în forurile locale, judeţene şi centrale ale Uniunii, calitatea de membru, funcţii şi drept de reprezentare".

Textul este clar şi nu lasă loc niciunei interpretări legislative. Doar femeile maghiare pot dobândi calitatea de membru, funcţii şi drept de reprezentare în forurile locale, judeţene şi centrale ale UDMR.

La stabilirea candidaţilor pentru alegerile locale şi judeţene, în statutul UDMR este trecută condiţia ca persoana respectivă să aibă susţinerea a minimum 3% din populaţia maghiară a localităţii sau a judeţului, acest procentaj fiind stabilit pe baza numărului de cetăţeni români din localitatea sau judeţul respectiv care s-au declarat de etnie maghiară la ultimul recensământ.

• Activitatea din Guvern, în interesul UDMR

Unul dintre articolele din statutul UDMR care spune multe despre fidelitatea membrilor faţă de poporul român, de majoritatea acestei naţii, este art. 108, din capitolul V -Participarea Uniunii la guvernare.

Conform alineatului 1 al articolului 108, "demnitarii care îşi asumă un rol în Guvern vor reprezenta interesele Uniunii". Adică interesele UDMR. Nimic în acest paragraf şi nici în cele care urmează referitor la interesele majorităţii, ale ţării, ale statului român. Nu ne mai mirăm, în aceste condiţii că, în perioada în care portofoliul de ministru al Culturii, a fost deţinut de un reprezentant al UDMR sau în care secretar de stat la acest minister era un trimis al Uniunii, majoritatea fondurilor privind reabilitarea monumentelor istorice şi a clădirilor istorice - palate, conace, etc. - au fost direcţionate către Transilvania, preponderent către localităţile în care minoritatea maghiară este majoritară. În acest timp, ansamblul istoric de la Sarmisegetusa Regia a fost lăsat pradă intemperiilor, la fel cum au fost lăsate şi alte vestigii istorice din Transilvania ale poporului român. Pentru persoanele care consideră că afirmaţiile noastre nu au acoperire, le recomandăm să verifice proiectele derulate de Ministerul Culturii în mandatul lui Kelemen Hunor, actualul preşedinte al UDMR, şi în timpul secretarului de stat Csilla Hegedus, care a fost o lună şi ministru al Culturii.

De asemenea nu ne mai mirăm că, în perioada în care Ministerul Mediului a fost condus de un reprezentant al UDMR - istoria recentă consemnează două astfel de mandate exercitate de Attila Korodi şi Laszlo Borbely - fostul senator Attila Verestoy, cunoscut în popor sub denumirea de "drujba lui Dumnezeu", a avut liber la înjumătăţirea pădurilor din judeţele Harghita şi Covasna. Dar despre decedaţi, numai de bine.

Acest text al statutului UDMR a fost aprobat cu 463 de voturi, în 13 mai 2017, la al XIII-ea Congres al Uniunii, care a avut loc la Zalău.