Impactul PNRR va fi vizibil pentru o perioadă mult mai lungă de timp decât perioada de aplicare a acestuia şi va avea multe efecte după 2026. Guvernul mizează pe efecte de amploare produse de reformele asumate prin PNRR, impactul imediat fiind însă dat de investiţia celor 29,2 miliarde euro (14,2 miliarde granturi şi 14,9 miliarde credite) alocate României, conform cursdeguvernare.ro.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a calculat impactul macroeconomic al absorbţiei fondurilor din PNRR prin simularea a 3 scenarii ipotetice, respectiv:
1.Absorbţia integrală a granturilor şi împrumuturilor astfel
- utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026
- utilizarea a 25% din împrumuturi în perioada 2021-2024 şi a 75% în perioada 2025-2026
2.Absorbţia integrală a granturilor şi parţială a împrumuturilor astfel:
- utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026
- utilizarea graduală a aproximativ 33% din împrumuturi în perioada 2022-2026
3.Absorbţia integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor
În toate cele 3 scenarii s-a luat în calcul o împărţire a cheltuielilor de capital şi a celor curente într-o proporţie aproximativă de 3/1.
În perioada de implementare a PNRR (2021-2026) se aşteaptă un impact pozitiv asupra indicatorilor macroeconomici, generând o creştere economică suplimentară semnificativă pe tot intervalul, faţă de scenariul de bază "fără PNRR, dar cu alte fonduri europene", în toate cele 3 scenarii analizate.
Guvernul mizează pe faptul că investiţiile şi reformele PNRR, pe lângă recuperarea post-pandemică mai rapidă, vor genera suplimentar un număr de circa 127.000 de locuri de muncă în intervalul 2022-2026.
Rata şomajului ar urma să scadă, conform calculelor guvernamentale, de la 4,8% în 2021 la 2,8% în 2026, sub rata estimată în scenariul "fără PNRR", respectiv de 3%.
Efectul asupra pieţei muncii este pozitiv şi în scenariile 2 şi 3.