TradeVille: Volatilitate ridicată pe pieţe, în ianuarie

Luna ianuarie 2025 a adus creşteri pentru majoritatea indicilor bursieri americani şi europeni, noi maxime pentru aur şi bitcoin, dar şi decizii de politică monetară divergente ale băncilor centrale. Instalarea noului preşedinte la Casă Albă şi anunţul privind noi tarife vamale au generat o volatilitate ridicată în pieţe, incertitudinea economică şi politică fiind aşteptată să influenţeze evoluţia indicilor în perioada următoare, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

• Pieţe internaţionale

SUA - aprecieri pentru principalii indici

Prima lună din an s-a încheiat cu aprecieri pentru principalii indici americani: Dow Jones +4,24%, S&P500 +1,65%, şi Nasdaq Composite +0,03%. Din perspectiva performanţelor înregistrate de cele 11 sectoare din componenţa indicelui S&P 500, cea mai mare apreciere în luna ianuarie a înregistrat-o cel a Serviciilor de comunicaţii, +9%. Singurul sector care a încheiat luna cu scădere este cel de Tehnologia informaţiei, -2,9%, volatilitatea ridicată fiind determinată de îngrijorarea că DeepSeek, un start-up din China, a dezvoltat un model AI rentabil, care ar putea perturba evaluările companiilor de tehnologie consacrate. Cele mai afectate au fost acţiunile Nvidia, care au încheiat luna cu o depreciere de 17%. Compania urmează să raporteze rezultatele financiare pe data de 26 februarie 2025.

În cadrul şedinţei de politică monetară din 29 ianuarie, Rezerva Federală (Fed) a menţinut dobânda de referinţă, conform aşteptărilor, viitoarele decizii depinzând de nivelul inflaţiei şi de cel al şomajului. De asemenea, preşedintele Fed, Jerome Powell, a menţionat că este prematur să se evalueze impactul politicilor preşedintelui SUA şi că banca centrală va evalua cu atenţie implicaţiile noului regim de politică guvernamentală. Instalat în 20 ianuarie la Casa Albă, Donald Trump a şi comunicat primele măsuri, reiterând intenţia de a implementa tarife vamale de 25% pentru importurile din Canada, Mexic şi China, începând cu data de 1 februarie, măsuri ce pot crea presiuni inflaţioniste şi pot afecta creşterea economică.

Cele mai recente date arată că în ultimul trimestru din 2024, PIB-ul SUA a înregistrat o creştere de 2,3%, sub prognoza analiştilor, de 2,4%, şi în scădere faţă de trimestrul al treilea (3,1%). Această creştere a fost alimentată de cheltuielile robuste ale consumatorilor şi ale guvernului, care au compensat parţial scăderea investiţiilor şi a exporturilor. Preţurile PCE de bază au crescut cu 2,5%, conform aşteptărilor, dar depăşind creşterea de 2,2% din trimestrul precedent. Cheltuielile de consum au rămas puternice, crescând cu 4,2% în ritm anual (YoY). În ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, cererile iniţiale de şomaj au scăzut la 207.000, sub consensul de 225.000.

Europa - creşteri semnificative

Prima luna a anului 2025 a adus rezultate pozitive pentru acţiunile europene, principalii indici regionali înregistrând creşteri semnificative faţă de finalul anului precedent. Indicele STOXX 600 a înregistrat în luna ianuarie o creştere de 6,15%, în timp ce acţiunile germane din indicele DAX au înregistrat un avans de 8,5% de la începutul anului, evoluţie mult mai bună comparativ cu creşterea de 1,44% din luna decembrie a anului precedent. În ceea ce priveşte indicele CAC 40, acţiunile franceze au performat mai bine decât restul pieţelor europene, crescând în luna ianuarie cu 8.6%.

Banca Centrală Europeană (BCE) avertizează asupra unei economii slabe după reducerea ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază, fiind a cincea reducere de la începutul relaxării politicii monetare din luna iunie a anului trecut. Reducerea a condus la o dobândă pentru facilităţi de depozit de 2,75%. BCE se confruntă cu dificultăţi în a echilibra o reaccelerare a inflaţiei în zona euro cu o creştere economică lentă. Inflaţia din zona euro a crescut pentru a treia luna consecutiv, ajungând la 2,4% în decembrie, după ce a scăzut sub ţinta de 2% cu câteva luni înainte. O nouă creştere a inflaţiei era aşteptată, pe măsură ce efectele scăderii preţurilor energiei se estompează.

În perioada octombrie - decembrie 2024, PIB-ul ajustat sezonier a rămas stabil în zona euro şi a crescut cu 0,1% în UE, comparativ cu trimestrul anterior, potrivit Eurostat. Conform unei prime estimări a creşterii anuale pentru 2024, bazată pe datele trimestriale ajustate sezonier şi calendaristic, PIB-ul a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,8% în UE.

Indicele de încredere a managerilor din Germania a crescut neaşteptat în luna ianuarie, datorită unei evaluări mai bune a situaţiei economice actuale. Cu toate acestea, analiştii spun că multe companii rămân pesimiste din cauza incertitudinii de dinaintea alegerilor. Institutul Ifo a anunţat că indicele climatului de afaceri a crescut la 85,1 în ianuarie, de la 84,7 în luna precedentă, pe baza evaluării climatului de afaceri actual din Germania şi a măsurării aşteptărilor pentru următoarele şase luni în baza unui sondaj efectuat în rândul producătorilor, constructorilor, distribuitorilor angro şi comercianţilor cu amănuntul.

În decembrie 2024, rata şomajului ajustată sezonier în zona euro a fost de 6,3%, în creştere faţă de 6,2% în noiembrie 2024 şi în scădere faţă de 6,5% în decembrie 2023. Rata şomajului în UE a fost de 5,9% în decembrie 2024, în creştere faţă de 5,8% în noiembrie 2024 şi în scădere faţă de 6% în decembrie 2023, conform datelor publicate de Eurostat. Eurostat estimează că 12,978 milioane de persoane din UE, dintre care 10,830 milioane din zona euro, erau şomere în decembrie 2024.

Asia - performanţe superioare în Coreea de Sud

Acţiunile din Asia au înregistrat o creştere semnificativă săptămâna trecută, mizând pe faptul că Trump va adopta o abordare mai puţin agresivă faţă de comerţul global, având în vedere că a amânat impunerea taxelor drastice asupra Chinei şi altor parteneri imediat după preluarea mandatului. Cu toate acestea, toţi indicii din regiune afişau scăderi considerabile în prima şedinţa bursieră din luna februarie, după decizia lui Donald Trump de a impune tarife vamale începând cu data de 1 februarie.

Rata inflaţiei din Japonia a crescut la 2,5% în ianuarie, depăşinda ţintă de 2% a băncii centrale şi deschizând calea pentru noi majorări ale ratei dobânzii. Între timp, rata şomajului a scăzut la 2,4% în decembrie, în timp ce vânzările cu amănuntul au crescut cu 3,7%. Mai mult, producţia industrială a crescut cu 0,3%, recuperându-se după o scădere de 2,2% în luna precedentă.

Pieţele asiatice au înregistrat creşteri vineri, urmând trendul de pe Wall Street, pe măsură ce investitorii au analizat rezultatele financiare ale giganţilor din tehnologie. În luna ianuarie, indicele japonez Nikkei a avansat cu 0,68%. În China, indicele CSI 300 a rămas aproape nemodificat pe parcursul primei luni. Pe de altă parte, Kospi din Coreea de Sud a înregistrat o performanţă superioară celorlalte pieţe asiatice, urcând cu aproximativ 5% în luna ianuarie.

• Bitcoin - în teritoriu pozitiv

Bitcoin a încheiat luna ianuarie în teritoriu pozitiv, marcând o dinamică de aproximativ +10%. Până pe 20 ianuarie, când a atins un maxim istoric, preţul criptomonedei înregistrase o creştere de aproximativ 17%.

Din perspectiva analizei tehnice, prima zonă semnificativă de suport se regăseşte în jurul valorii de 90.000 de dolari. Din punct de vedere al rezistenţei, pragul psihologic de 110.000 de dolari rămâne în continuare următoarea barieră care trebuie depăşită şi retestată pentru continuarea acestui raliu.

Bitcoin a înregistrat o serie de şedinţe de creştere înaintea învestirii lui Donald Trump, pe fondul aşteptărilor traderilor că acest moment va marca începutul unei ere mai favorabile pentru reglementările cripto în SUA. Înaintea evenimentului, au apărut speculaţii conform cărora Trump ar putea emite un ordin executiv legat de cripto în primele zile de mandat. Susţinătorii sperau că acesta va înfiinţa un consiliu consultativ pentru cripto şi va pune bazele unei rezerve naţionale de Bitcoin. Astfel, preţul a urcat până la 109.356 dolari pe 20 ianuarie, atingând un nou maxim istoric. Anterior, în decembrie, preţul urcase până la maximul de 108.364 dolari.

Bitcoin a resimţit şi valul AI, situându-se sub borna de 100.000 de dolari în şedinţele de tranzacţionare începând cu 8 ianuarie, pe fondul reacţiei negative a investitorilor la ştirile despre lansarea unui model mai avansat şi mai accesibil de inteligenţă artificială din China. Apariţia DeepSeek AI a declanşat o vânzare masivă în sectorul tehnologic, alimentând temerile că investiţiile în tehnologie ar putea fi reduse. În acest context, preţul criptomonedei a resimţit impactul declinului pieţelor bursiere.

Trump a confirmat tarife vamale de 25% pentru bunurile din Canada şi Mexic, începând cu 1 februarie, precum şi suplimentarea lor cu 10% pentru bunurile din China. Astfel, în ultima zi de tranzacţionare din luna ianuarie, toţi cei trei indici americani au suferit scăderi semnificative faţă de maximele atinse la începutul şedinţei. În cazul Bitcoin, scăderea s-a accentuat până la pragul de 100.000 de dolari. Peste weekend, preţul a retestat nivelul de suport de la 90.000 de dolari.

Conform ultimelor proiecţii, Bitcoin este aşteptat să atingă 122.000 de dolari în februarie, datorită unui trend ascendent susţinut de intrări masive în ETF-uri şi interes instituţional puternic. Cu toate acestea, o scădere sub pragul de 90.000 de dolari ar putea duce la o corecţie mai mare a preţului.

• Aur - interes sporit

Se pare că luna ianuarie a fost una de succes pentru cei care au ales să investească în active de refugiu. Deciziile rapide şi, de cele mai multe ori, radicale ale noii administraţii la Casă Albă au stârnit un val de nesiguranţă în rândul investitorilor, ceea ce s-a tradus printr-o cerere mai mare a aurului, dar şi a altor metale preţioase, cum sunt argintul, platina sau paladiumul.

Rezerva Federală a fost unul dintre actorii care au alimentat interesul pieţei pentru metale preţioase, întrucât nu a mai fost sigur că va putea continua reducerea dobânzilor de politică monetară în 2025, în contextul în care preţurile din SUA şi cheltuielile de consum au crescut în decembrie. Situaţia vine în contradicţie cu apelurile anterioare ale lui Trump, care spunea că doreşte reducerea costurilor de împrumut.

Astfel, în perioada 1 - 31 ianuarie, preţul aurului a cunoscut o creştere constantă, marcând un plus de 7%, în timp ce pe 31 ianuarie a atins un nou maxim istoric, de 2.817 dolari/uncie şi fiind pentru prima dată în istorie peste 2.800 de dolari/uncie. În aceeaşi perioadă, argintul a marcat o creştere de 9,3%, platina - de 15,6%, iar paladiumul - de 18,2%. Faţă de anul trecut, aurul este mai sus cu 37,3%, argintul - cu 36,9%, platina - cu 11,8%, iar paladiumul - cu 7,5%. O parte a motivului pentru care se observă o creştere mai accentuată a cotaţiei altor metale preţioase este că acestea au un preţ mai mic faţă de aur, fiind mai accesibile investitorilor pentru tranzacţii.

Dacă în şedinţele următoare cotaţia aurului nu va reuşi să străpungă nivelul de rezistenţă, care se conturează în jurul a 2.800 de dolari/uncie, cel mai probabil ca acesta să evolueze pe termen scurt între nivelurile de 2.800 şi 2.725 de dolari/uncie.

• Petrol - roller coaster

Luna ianuarie a fost ca un roller coaster pentru preţul de referinţă internaţional al petrolului, care a ajuns la aproximativ aceleaşi niveluri de la care a plecat la începutul anului. Astfel, în ianuarie, preţul ţiţeiului Brent a avut o creştere de numai 3%, în timp ce a fluctuat într-un interval de 75,9 - 82 de dolari/baril. Prima parte din ianuarie a fost caracterizată de o serie de creşteri ale preţului, care a atins un maxim al lunii în data de 15 ianuarie, când a ajuns la un nivel 82,8 dolari/acţiune (+8% vs 1 ianuarie), care a acţionat ca rezistenţă.

Printre principalii factori care au contribuit la o accelerare a creşterii cotaţiei petrolului a fost vremea mai rece din SUA, care a dus brusc la o sporire a cererii de combustibili, sancţiunile mai dure impuse către Rusia, care vizau în mare parte veniturile ruseşti din gaze şi petrol. Pe 15 ianuarie, cotaţia ţiţeiului atingea cel mai înalt nivel din iulie 2024, pe fondul ştirilor privind stocurile de petrol din SUA, care au fost la cel mai mic nivel din aprilie 2022. A urmat o perioadă de răcire a pieţei, în contextul în care investitorii au observat o posibilitate de atenuare a conflictelor în Orientul Mijlociu, Israelul aprobând un acord de încetare a focului în regiunea Gaza, în timp ce economia Chinei arată că a atins ţintă de creştere pe care şi-au propus-o oficialii. Scăderile au continuat odată cu învestirea în funcţia de preşedinte a lui Donald Trump, acesta promiţând să umple rezervele strategice, să aprobe în timp record noi proiecte de petrol, gaze şi electricitate şi să exporte energie americană la nivel global.

Astfel, către sfârşitul lunii ianuarie, preţurile ţiţeiului au revenit în jurul unui nivel puternic de suport, de 77 de dolari/baril. Dacă acest nivel va reuşi să menţină cotaţia ţiţeiului, cel mai probabil scenariu pe termen scurt arată evoluţia acestuia între nivelurile de 77 şi 82 de dolari/baril, notează TradeVille.

• Consolidare la BVB

Luna ianuarie a fost una de consolidare a pieţei BVB, văzută prin indicele BET, care a fost mult mai puţin volatilă faţă de perioada noiembrie - decembrie, marcată de evenimente politice importante. Astfel, indicele BET a marcat o creştere în cursul lunii ianuarie de 1,7%, în timp ce în ultimele 12 luni acesta a crescut cu 9,6%. Variaţia lunară a indicilor BETPlus şi BETAeRO este de +1,6% şi +1,5%.

Evenimentele care au influenţat piaţa de capital din România în ianuarie se pot caracteriza mai degrabă ca fiind pesimiste. Eşuarea scrutinului electoral în noiembrie 2024 şi necesitatea de a repeta procesul în mai 2025 au adus un plus de nesiguranţă în politică în România, în contextul în care ţara se confruntă în prezent cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE (8,65%). Actuala guvernare este prinsă între a lua decizii de restrângere fiscală, nepopulare pentru majoritatea alegătorilor, şi campanie electorală pentru a combate candidatul Călin Georgescu, care este cunoscut pentru mesajele anti-UE.

După ce Fitch Ratings şi S&P Global Ratings au retrogradat ratingul de ţară pentru România, de la stabil la negativ, există riscul ca acesta să ajungă în cele din urmă la categora de "junk", dacă indicatorii macro se vor înrăutăţi.

Astfel, evoluţia plată a pieţei este cel mai degrabă explicată de starea de prudenţă a investitorilor, care aşteaptă ca situaţia politică să se contureze mai bine. Cu toate acestea, piaţa de capital din România merge înainte, având la activ atât noi emisiuni de obligaţiuni listate, cât şi creşteri impresionante ale unor acţiuni. Printre companiile care fac pare din indicele BETPlus şi care au înregistrat cele mai mari creşteri în cursul lunii trecute sunt BRK Financial Group (+30%), Prebet (+12,4%) şi Bittnet System (11,4%). La polul opus s-au aflat Chimcomplex (-7,8%), Teraplast (-8,3%) şi Transilvania Broker de Asigurare (-10%). Acţiunea care a înregistrat cea mai mare creştere pe piaţa principală în ianuarie a fost STZ (+689%).

Pe segmentul AeRO, cele mai mari variaţii în cotaţie s-au observat la Firebyte Games (+58,4%), Holde Agri Invest (+23,5%) şi Ascendia (+23,1%). La capătul opus au fost Adiss (-7,1%), Norofert (-12,4%) şi Softbinator (-18,1%).

Printre altele, în cursul lunii ianuarie, BVB a anunţat investitorii despre mai multe listări de obligaţiuni, printre care Autonom, cu o valoare de emisiune de 30 de milioane de euro, Norofert, cu o valoare de 7 milioane de lei, şi OMRO IFN, cu o valoare de 1,56 milioane de euro.

• Perspective

În luna februarie continuă raportările rezultatelor financiare, în SUA cele mai aşteptate fiind cele ale Nvidia, pe 26 februarie, după ce în ianuarie acţiunile companiei au suferit una din cele mai severe scăderi, -17%, pe fondul ştirilor privind DeepSeek din China.

În Europa, Banca Centrală Europeană continuă să adopte măsuri de relaxare a politicii monetare, reducând rata dobânzii pentru a sprijini economia, însă inflaţia în creştere în anumite zone şi ritmul lent al creşterii economice reprezintă provocări majore. Pe pieţele financiare, însă, prima lună a anului 2025 a adus evoluţii pozitive, indicând optimism în rândul investitorilor. Cu toate acestea, provocările economice continuă să fie o preocupare pentru viitorul regiunii.

Preţul ţiţeiului a cunoscut noi creşteri la începutul lunii februarie, în contextul noii politici a administraţiei Trump. Astfel, preşedintele american a impus noi tarife vamale, de această dată pentru importul petrolului canadian (10%) şi pentru cel mexican (25%). Cel mai tare vor suferi consumatorii americani, care vor resimţi costurile direct la pompele de benzină. Conform analizei tehnice, în continuare este probabil ca preţurile ţiţeiului să evolueaze între nivelurile de 77 şi 81 de dolari/baril, în cazul în care nivelul de suport de la 77 de dolari/baril va putea menţine preţurile.

Preţul aurului va fi supus unor presiuni de creştere tot mai mari cu fiecare decizie neaşteptată din partea Casei Albe. Cele mai mari presiuni au venit odată cu discuţiile şi modificările de tarife vamale, asupra importurilor de petrol din Canada şi Mexic, dar şi pentru mărfurile din China. Totuşi, efectul pe care îl vor genera tarifele pentru petrol este estimat a fi atât de mare pentru consumatorii americani, încât se crede că acesta ar putea fi retrase sau modificate în viitorul apropiat, ceea ce va avea un efect de răcire asupra preţurilor metalelor preţioase. Astfel, având în vedere şi indicatorul RSI, care arată o apropiere de nivelul de "supracumpărare", ne putem aştepta ca, în viitorul apropiat, aurul să treacă printr-o perioadă de consolidare a preţului, fără să marcheze alte creşteri record.

Perspectivele pieţei de capital din România pentru februarie rămân incerte. Deficitul bugetar rămâne o problema stringentă, în timp ce planul de a-l reduce în următorii şapte ani sub 3%, care a fost aprobat şi de către UE, pare să nu liniştească complet investitorii. Situaţia politică şi alegerile prezidenţiale repetate, programate pentru luna mai, în care favoritul cursei rămâne un candidat cu o retorică anti-UE, adaugă o notă de îngrijorare.

În acelaşi timp, BVB merge înainte, iar piaţa principala pare că se stabilizează la începutul anului curent. Indicele BET a atins linia de rezistenţă a canalului descendent în care evoluează din a doua jumătate a anului 2024, la un nivel de 17.000 de puncte, iar în cazul în care nu va reuşi o străpungere, investitorii se pot aştepta, cel puţin pe termen scurt, la o continuare a scăderii indicelui.

În luna februarie începe perioada de raportări financiare şi la BVB, primele rezultate fiind anunţate de SNP, pe 4 februarie. Urmează BRD, pe data de 6 februarie, iar în perioada 7-14 februarie va avea loc la BVB prima emisiune de titluri de stat Fidelis din acest an.