Europa înregistrează cele mai ridicate temperaturi din istorie

Europa înregistrează cele mai ridicate temperaturi din istorie pentru luna martie, iar criza climatică devine tot mai profundă, conform specialiştilor din domeniu. Valul de căldură global continuă: luna martie a acestui an a doborât recorduri istorice de temperatură, prelungind o secvenţă de încălzire neîntreruptă care durează din vara anului trecut, potrivit monitorului climatic european Copernicus.

• Europa, cel mai cald început de primăvară înregistrat vreodată

Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice a confirmat că martie 2025 a fost cea mai caldă lună martie din istoria Europei, cu o marjă considerabilă faţă de recordul anterior. Valul de căldură a provocat, de asemenea, precipitaţii extreme, afectând un continent care se încălzeşte mai rapid decât orice altă regiune de pe glob. Potrivit Copernicus, luna martie a fost cu 0,26°C mai caldă decât recordul precedent stabilit în 2014.

• Niveluri globale de căldură fără precedent

La nivel mondial, martie 2025 a fost al doilea cel mai călduros martie din baza de date a Copernicus, continuând seria lunilor care, începând cu iulie 2023, au fost constant cu peste 1,5°C mai calde decât perioada preindustrială. Martie a înregistrat un salt de 1,6°C faţă de media preindustrială, ceea ce marchează o anomalie climatică de proporţii, încă în curs de analiză de către specialişti. "Faptul că suntem încă la 1,6°C peste nivelul preindustrial este într-adevăr remarcabil", a declarat Friederike Otto, cercetătoare la Institutul Grantham pentru schimbări climatice din cadrul Imperial College din Londra.

Ea a avertizat că omenirea se confruntă cu o criză climatică provocată de activitatea umană, în special prin arderea de combustibili fosili care eliberează în atmosferă cantităţi uriaşe de dioxid de carbon şi metan.

• Impactul direct: fenomene meteorologice extreme

Experţii avertizează că fiecare fracţiune de grad în plus contribuie la intensificarea şi multiplicarea fenomenelor meteorologice extreme: valuri de căldură, inundaţii, secete, furtuni şi cicloane devastatoare. Oceanele mai calde determină evaporare sporită, ducând la umiditate crescută în atmosferă, iar acest proces alimentează ploi torenţiale şi dezechilibre climatice globale, modificând regimul precipitaţiilor şi amplificând crizele deja existente în anumite regiuni.

Criza actuală nu se rezumă doar la creşteri de temperatură, ci implică un efect în lanţ asupra ecosistemelor, sănătăţii umane, agriculturii şi securităţii alimentare, pe fondul unui climat tot mai imprevizibil.