PPE propune îngheţarea taxelor pe CO2 şi eliminarea obiectivelor privind sursele regenerabile de energie

Confruntaţi cu realitatea dură a scăderii competitivităţii şi declinul economic din UE, politicienii europeni au început să ia în considerare eliminarea ţintelor verzi şi îngheţarea taxelor pe emisiile de CO2.

"Pentru a stimula economia în declin a UE va fi necesară eliminarea obiectivelor privind sursele regenerabile de energie şi suspendarea normelor de raportare a lanţului de aprovizionare", scrie Euractiv, pe marginea propunerilor venite de la Partidul Popular European, despre care spune că este cel mai influent grup politic din UE.

La sfârşitul săptămânii trecute, liderii PPE s-au reunit la Berlin, în condiţiile în care partidul CDU din Germania pare să fie favorit la alegerile generale anticipate de luna viitoare. Euractiv scrie că liderii PPE, printre care se regăsesc Ursula von der Leyen, Friedrich Merz, preşedintele CDU, premierul grec Kyriakos Mitsotakis sau premierul finlandez Petteri Orpo, doresc să "remodeleze UE cu un program de dereglementare şi simplificare hotărât, ambiţios şi cuprinzător".

Dar nu este cam târziu? Şi care va fi credibilitatea acestor propuneri, când tot liderii PPE au susţinut până de curând aplicarea agresivă a unor programe de sărăcire accelerată a Europei şi de suprimare a libertăţii de exprimare?

La întâlnirea anuală din 2025 a Forumului Economic Mondial, preşedintele CE a declarat că "toate continentele trebuie să poarte povara tot mai mare a schimbărilor climatice" şi "Europa îşi va menţine cursul", în condiţiile în care "Acordul de la Paris continuă să fie cea mai bună speranţă a omenirii".

Pe marginea declaraţiilor preşedintelui CE la Davos, economistul spaniol Daniel Lacalle scrie că "Acordul de la Paris privind schimbările climatice a fost folosit ca instrument de control economic şi social, distrugând structura industrială şi comercială a UE", iar efectele sale au fost exact opusul obiectivelor declarate, deoarece "apărarea mediului necesită tehnologie, concurenţă şi pieţe libere, nu intervenţionism".

Declaraţiile Ursulei von der Leyen, care sigur nu a mers la Davos cu bicicleta, arată că propunerile PPE nu reprezintă decât propagandă electorală fără acoperire, în condiţiile în care tot mai multe naţiuni europene încep să se trezească.

În propunerea PPE mai apare şi suspendarea normelor de raportare pentru lanţurile de aprovizionare, care vor aduce o povară imensă asupra companiilor mari şi vor conduce la o creştere explozivă a costurilor birocraţiei.

Mai mult, modul în care sunt concepute normele de raportare pentru lanţurile de aprovizionare deschide larg porţile pentru abuzuri majore, prin aplicarea lor arbitrară sau în funcţie de anumite presiuni politice.

În aceste condiţii, suspendarea normelor de raportare pentru lanţurile de aprovizionare nu este deloc suficientă. Este nevoie de eliminarea lor completă, deoarece politicienii care le-au "gândit" au "uitat", aproape sigur, de efectele negative colaterale, secundare şi de ordin superior, pentru "rectificarea" cărora va fi nevoie de noi reglementări.

Suspendarea pentru cel puţin doi ani a normelor UE de raportare privind durabilitatea întreprinderilor ar presupune, pe lângă suspendarea raportărilor referitoare la exploatarea copiilor în lanţurile de aprovizionare sau finanţările ecologice, şi suspendarea aplicării tarifelor suplimentare pentru bunurile fabricate în afara UE prin emisii ridicate de CO2, aşa-numitul Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM).

Prin acest mecanism de ajustare, autorităţile UE urmăresc să "pună un preţ echitabil pentru carbonul emis în cadrul producţie bunurilor care sunt importate în UE şi să încurajeze producţia industrială mai curată în ţările din afara UE".

Euractiv scrie că taxa UE din cadrul CBAM ar trebui să crească tarifele pentru potenţialii importatori de oţel şi ciment "murdar", dar a fost criticată pentru birocraţia excesivă. În prezent se derulează faza de colectare a datelor, iar tarifele ar urma să intre în vigoare începând cu 2026.

Liderii PPE consideră că toate aceste legi ar trebui aplicate doar companiilor mari, cu peste 1.000 de angajaţi, astfel fiind limitat efectul indirect asupra companiilor mici şi mijlocii, pentru care cerinţele de raportare ar trebui reduse cu circa 50%.

Modul în care "cel mai influent grup politic din UE" a "gândit" măsurile de relaxare pentru obiectivele "verzi" arată un analfabetism economic feroce, chiar dacă privim doar modul în care se încearcă "segregarea" între companiile mari şi firmele mici şi mijlocii.

Un exemplu este oferit de evoluţia recentă a situaţiei din Germania, de unde marile companii încearcă să "evadeze", cum este cazul BASF, care se mută încet în China, iar cele mici mor în tăcere din cauza preţurilor tot mai mari ale energiei şi a lipsei perspectivelor.

Una dintre cele mai importante propuneri ale liderilor PPE este eliminarea obiectivelor privind energia regenerabilă, pe fondul menţinerii preţurilor pentru CO2 în cadrul EU Emissions Trading System (ETS).

Grupul liderilor PPE s-a exprimat şi "împotriva unui obiectiv separat pentru cota de energie regenerabilă, adăugând că ar trebui să fie la latitudinea statelor membre să decidă ce tehnologii doresc să utilizeze pentru a-şi atinge obiectivele climatice", după cum mai arată Euractiv, care mai subliniază că "aceasta este o schimbare rapidă de direcţie pentru von der Leyen, care, la 1 decembrie 2024, a însărcinat în mod explicit comisarul pentru energie să propună un astfel de obiectiv".

Conform ştirii de la Euractiv, liderii PPE propun, nici mai mult nici mai puţin, o revenire la politicile dinaintea "valului verde" început în 2019.

Dar liderii europeni şi consilierii lor specialişti unde au fost până acum? Ce evaluări ale programelor verzi au făcut şi cum au ajuns la concluzia că vor fi benefice pentru competitivitatea şi prosperitatea ţărilor din UE?