Refugiaţii din cauze climatice - o criză globală în creştere

Migraţia din cauze climatice reprezintă o mare problemă pentru autorităţile din întreaga lume. Criza climatică globală nu mai este o problemă a viitorului îndepărtat, ci o realitate prezentă. În fiecare an, milioane de oameni sunt forţaţi să-şi părăsească locuinţele din cauza dezastrelor naturale agravate de schimbările climatice.

Agenţia ONU pentru refugiaţi a avertizat asupra creşterii numărului de refugiaţi din regiunile care sunt afectate în mod special de schimbările climatice, dacă nu se fac investiţii pentru protejarea mediului. Raportul UNHCR a fost prezentat la Conferinţa ONU privind schimbările climatice, sau COP29, de la Baku, în Azerbaidjan. "Pe măsură ce şocurile climatice lovesc mai tare, mai des şi în mai multe locuri, persoanele strămutate sunt din ce în ce mai forţate să se mute din nou şi din nou în căutarea unui spaţiu sigur şi locuibil", a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi, Filippo Grandi.

UNHCR a transmis că oamenii fug din multe regiuni din cauza violenţei şi a conflictelor, dar acest lucru este alimentat şi de lupta pentru resurse care se diminuează din cauza schimbărilor climatice. Sursele de apă potabilă se epuizează, pământul devine sterp, nivelul mării creşte, iar oamenii trebuie să-şi caute mijloacele de trai în altă parte, atrage atenţia UNHCR. Majoritatea refugiaţilor fug în ţările vecine, care sunt la rândul lor grav afectate de schimbările climatice. Conform UNHCR, 75% din cele 123 de milioane de persoane care şi-au părăsit casele până la sfârşitul anului trecut şi locuiau în altă parte se aflau în ţări în care riscul de dezastre legate de schimbările climatice era deosebit de mare. În ultimul deceniu, aproximativ 220 de milioane de oameni au fost nevoiţi să-şi părăsească satele şi oraşele cel puţin temporar din cauza dezastrelor meteorologice legate de schimbările climatice.

• Cauzele migraţiei climatice

Principalele cauze ale migraţiei climatice sunt: 1. Creşterea nivelului mării:

Comunităţile de coastă din insulele Pacificului, precum Kiribati şi Tuvalu, se confruntă cu o ameninţare existenţială din cauza creşterii nivelului mării. Zonele joase devin nelocuibile, forţând oamenii să migreze; 2. Fenomene meteorologice extreme: Uraganele, inundaţiile şi secetele severe au devenit mai frecvente şi mai devastatoare. De exemplu, ciclonul Idai din 2019 a lăsat zeci de mii de oameni fără adăpost în Mozambic. În această toamnă SUA, Cuba, Spania au fost grav lovite de fenomene extreme; 3. Deşertificarea şi degradarea terenurilor: În regiunile aride, precum Sahelul din Africa, deşertificarea limitează accesul la resurse esenţiale, cum ar fi apa şi hrana. Locuitorii acestor zone migrează în căutarea unor condiţii de viaţă mai bune; 4. Incendiile de vegetaţie: În Australia, California şi alte părţi ale lumii, incendiile devastatoare distrug comunităţi întregi, determinând evacuări masive.

• Impactul asupra comunităţilor şi ţărilor de destinaţie

Migraţia climatică pune o presiune semnificativă pe ţările şi comunităţile gazdă. Oraşele supraaglomerate, infrastructura insuficientă şi resursele limitate pot duce la tensiuni sociale şi economice. De asemenea, există riscul ca refugiaţii climatici să fie marginalizaţi sau să nu aibă acces la servicii esenţiale, cum ar fi locuinţe, sănătate şi educaţie.

• Lipsa unui cadru legal internaţional

Refugiaţii climatici nu beneficiază de protecţia juridică oferită refugiaţilor care fug din calea războaielor sau persecuţiilor. În prezent, nu există un cadru legal global care să reglementeze migraţia climatică, lăsând aceste persoane într-o zonă gri din punct de vedere juridic.

Specialiştii propun diverse soluţii , printre care: Adaptarea la schimbările climatice. Investiţiile în infrastructură rezilientă şi în tehnologii agricole sustenabile pot reduce necesitatea migraţiei forţate; Recunoaşterea refugiaţilor climatici. Reformarea cadrului legal internaţional pentru a include protecţia refugiaţilor climatici este esenţială. Organizaţiile internaţionale, precum ONU, discută posibilitatea extinderii definiţiei statutului de refugiat; Cooperare internaţională. Criza climatică este o problemă globală care necesită un răspuns coordonat. Ţările dezvoltate trebuie să sprijine statele vulnerabile prin finanţare, transfer de tehnologie şi asistenţă umanitară.

Refugiaţii climatici reprezintă o provocare complexă a secolului XXI, ce necesită soluţii urgente şi inovatoare. Recunoaşterea acestei categorii şi integrarea lor într-un cadru juridic şi social adecvat sunt paşi esenţiali pentru asigurarea unui viitor sustenabil şi echitabil pentru toţi.

• Theo James: Refugiaţii ar trebui incluşi în politicile climatice

Refugiaţii ar trebui incluşi în politicile climatice, a declarat actorul Theo James, ambasador al bunăvoinţei pentru Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), înainte de participarea sa la COP29, unde va lansa un apel pentru sprijinirea suplimentară a celor afectaţi de impactul schimbărilor climatice. Theo James, al cărui bunic s-a refugiat din Grecia în Siria în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, se va alătura reprezentanţilor Agenţiei pentru refugiaţi a ONU şi altor militanţi pentru cauza refugiaţilor la summitul pentru climă de la Baku. Actorul, cunoscut graţie peliculelor ""The Gentlemen'' şi ""Divergent'', a călătorit luna trecută în regiunea Hodh Chargui, din sud-estul Mauritaniei, unde s-a întâlnit cu refugiaţi care au fugit din faţa conflictului din Mali într-o regiune afectată deja de sărăcie, acces limitat la servicii de bază şi şocuri climatice. Sahel, o zonă semiaridă din Africa, a fost afectată de fenomene meteo extreme, printre care temperaturi ridicate şi secetă. ""Refugiaţii nu contribuie ca marea majoritate la creştere temperaturilor globale şi la emisiile de carbon, dar sunt printre cei mai vulnerabili'', a declarat James pentru Reuters.

Summitul COP29 a fost supranumit ""COP-ul pentru finanţarea climatică'' întrucât principalul său obiectiv este de a conveni asupra unei sume de bani care să meargă în fiecare an către susţinerea ţărilor în curs de dezvoltare pentru ca acestea să facă faţă costurilor legate de schimbările climatice.