English
Cazurile inovative au determinat autoritatea de concurenţă să îşi regândească şi să îşi adapteze metodele de intervenţie la noile realităţi economice, fapt ce a necesitat soluţii inovative în cadrul de reglementare, a afirmat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul conferinţei "Concurenţa: soluţii inovative în cadrul de reglementare", organizată de instituţia publică împreună cu Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
Bogdan Chiriţoiu a afirmat: "În privinţa legislaţiei, deşi ştiu că mulţi sunt împotrivă, inclusiv cei din Comisia Europeană şi de la OECD care au cerut Guvernului să îşi asume, chiar prin PNRR, reducerea numărului ordonanţelor de urgenţă, eu sunt în favoarea legiferării prin aceste ordonanţe atunci când este absolut necesar. Procesul legislativ prin Parlament durează mult şi dacă, dorim să demarăm lucrurile într-un anumit sector, se poate face prin ordonanţă de urgenţă, care este o lege perfectibilă. Vedem ce merge şi ce nu, şi apoi după câteva luni poate fi modificată de Legislativ. Toată lumea vorbeşte despre analiză ex-ante şi să vedem după, dar nu suntem în stare să facem aşa ceva. Şi atunci vii rapid cu ceva, vezi în implementare că are greşeli şi corectezi repede. Ordonanţa de urgenţă este un instrument mai inovativ de legiferare, faţă de cel clasic prin Parlament care durează. Şi atunci de ce să nu ne adaptăm? Cred că am putea folosi justificat, cel puţin mai creativ, utilizarea ordonanţelor de urgenţă".
Preşedintele Consiliului Concurenţei a prezentat pe scurt câteva practici neconvenţionale şi abordări strategice ca exemple relevante de flexibilitate instituţională într-un context economic dinamic, dar şi date din raportul de activitate pentru anul trecut.
Bogdan Chiriţoiu a spus: "Am auzit opinia aceasta: faptul că judecăm companiile din piaţa naţională şi că astfel împiedicăm dezvoltarea companiilor romîneşti. Să vă prezint câteva date. Am dat amenzi de peste 70 milioane lei, în cazuri în care am avut abordări mai agresive, investigaţii cum ar fi cele din ciment, cele privind schimburile ilegale de informaţii privind clienţii, cele din domeniul farmaceutic în privinţa blocării medicamentelor generice de marile lanţuri farmaceutici. Dar avem două cazuri la piaţa muncii, unde a fost blocată creşterea salariilor prin blocarea angajărilor. În majoritatea cazurilor noastre vedem concurenţa ca pe un instrument de a ţine preţurile la un nivel rezonabil, vedem dacă salariile nu sunt lăsate să crească, în condiţii concurenţiale, la nivelul pe care piaţa le-ar duce. (...) În domeniul ajutorului de stat, anul trecut am avizat 300 de măsuri, cu bugete multianuale care se ridică la valoarea totală de 84 miliarde lei. Comparaţi valoarea totală a amenzilor aplicate anul trecut de Consiliul Concurenţei, 70 milioane lei, adică 14 milioane euro, cu valoarea ajutoarelor de stat - 84 miliarde lei, adică 17 miliarde euro pe care le-am avizat şi atunci veţi constata că cei care ne acuză că avem obiectiv doar sancţionarea nu au dreptate. Precizez că tot PNRR-ul este pe ajutor de stat. Dacă nu se implementează PNRR-ul, nu se poate reproşa că nu au ieşit avizele de la Consiliul Concurenţei sau de la DG Competition. Atât noi cât şi oficialii de la Bruxelles, am dat toate avizele solicitate pentru proiectele finanţate din PNRR".
• Inovaţia în reglementare, esenţială pentru consolidarea unui mediu concurenţial echitabil şi funcţional
În deschiderea evenimentului de ieri, Dorel Mihai Paraschiv, pro-rector al ASE a arătat: "Ne bucurăm să găzduim acest eveniment de anvergură care reuneşte profesionişti remarcabili din domeniul dreptului al economiei şi reglementării concurenţei, vorbim aici de cadre didactice universitare, de cercetători, practicieni şi doctoranzi într-un cadru menit să încurajeze dezbaterile şi gândirea lucrătoare. Această conferinţă devine o platformă solidă pentru schimbul de idei şi propuneri aplicate în domeniul dreptului concurenţei şi nu numai. După cum ştiţi, Academia de Studii Economice susţine cu convingere dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi a parteneriatelor interinstituţionale. Ne bucurăm de să fim parte a acestui demers care reflectă angajamentul nostru faţă de promovarea excelenţei academice şi a contribuţiei reale la soluţionarea preocupărilor actuale din societate. Tema conferinţei de astăzi este una de maximă actualitate, iar dialogul generat în jurul soluţiilor inovative în caz de reglementare este esenţial pentru consolidarea unui mediu concurenţiat echitabil şi funcţional. Trăim într-o perioadă în care pieţele concurează rapid, iar mecanismele de reglementare trebuie să ţină pasul cu schimbările tehnologice, economice şi sociale. Pentru a răspunde acestor provocări este esenţial să cultivăm dialogul, reflecţia şi deschiderea către inovaţie. Exact ceea ce această conferinţă îşi propune să genereze".
La rândul său, Mircea Abrudean, preşedinte interimar al Senatului a spus: "Trăim într-un context economic plin de incertitudini, în care vechile reguli se prescriu din mers, piaţa evoluează rapid, tehnologia schimbă modul de a face ceea ce facem, iar reglementarea trebuie să ţină pasul fără să frâneze inovaţia. Concurenţa loială nu este doar un principiu economic, ci este garanţia că ideile bune, efortul onest şi creativitatea pot să câştige. Consiliul Concurenţei a intervenit în ultimii ani în sectoare strategice, pornind de la sistemul bancar, trecând prin energie, telecom şi ajungând la marii retaileri, pentru a sancţiona practicile incorecte şi pentru a proteja antreprenorii mici şi medii. Mai mult decât atât a dat un semnal că în România legile contează şi că ele trebuie respectate şi aplicate cu seriozitate şi rigurozitate. Şi asta contează pentru cetăţeni, şi pentru mediul de afaceri, şi pentru tinerii care vor să îşi construiască o carieră solidă într-o piaţă corectă şi transparentă. Dar efortul nu aparţine unei singure instituţii. Este nevoie de o colaborare reală între Parlament şi Guvern, autorităţile de reglementare şi mediul economic. Doar împreună putem construi un cadru care să susţină dezvoltarea şi să transforme provocările în oportunităţi. Senatul susţine activitatea Consiliului Concurenţei, inclusiv în armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană şi avem un parteneriat solid bazat pe profesionalism şi pe rezultate".
• Cinci piloni necesari unui ecosistem antreprenorial
Antreprenoriatul este cea mai mare oportunitate de dezvoltare a ţării noastre, prin prisma capitalului uman deţinut şi care poate fi pus mult mai bine în valoare şi prin prisma faptului că mediul privat de afaceri contribuie la creşterea concurenţei ce se reflectă în produse şi servicii mai bune pentru consumatori, a afirmat Iulian Stanciu, preşedintele executiv al eMAG România.
Iulian Stanciu a precizat: "Cred că Conform The Economist, ţările din Europa de Vest au alocat pentru apărare peste 5% din PIB până în anul 1990. După căderea zidului Berlinului aceste alocări s-au dus la 2% din PIB, deoarece Europa Occidentală a început construcţia de politici publice centrate pe cetăţean cu focus foarte mare pe beneficii sociale. Pe lângă foarte multe beneficii, acestea au avut şi consecinţe nefaste: scăderea inovaţiei şi reducerea antreprenoriatului. În acest moment Europa suferă. Europa cheltuie mai puţin de 2% din PIB pe cercetare faţă de SUA care cheltuie 3,6%. Diferenţa vine din cercetarea din mediul privat care are nevoie de capital de risc, are nevoie de capitaluri mult mai diversificate, precum şi de pieţe mai mari, unificate şi mai puţin reglementare care să permită investiţii în cercetare pe care să le valorifice prin scalare. Vedem cum marile puteri globale virează foarte rapid către dezvoltare antreprenorială. Europa dă semne că virează şi ea în această direcţie, aşa cum reiese şi din rapoartele Letta şi Draghi publicate anul trecut, prin dereglementare, prin stimularea iniţiativei private, prin investiţii în tehnologii asumate şi inovative. Un ecosistem antreprenorial înseamnă cinci piloni: politici publice, finanţare, cultură, educaţie şi pieţe".
În ceea ce priveşte politicile publice, şeful eMAG a arătat că inovarea presupune cheltuieli costisitoare pentru companii, cheltuieli pe care multe dintre firme nu şi le pot permite. Iulian Stanciu susţine că limitarea dezvoltării companiilor locale prin raportarea lor la dimensiunea pieţei locale nu face nimic altceva decât să descurajeze inovaţia şi să favorizeze jucătorii străini din pieţe mari.
"Apoi cercetarea nevoie de stimulente printr-o politică foarte inspirată. IT-ul împreună cu e-commerce-ul au crescut de la sub 1% din PIB la peste 12% din PIB în momentul de faţă. Faţă de agricultură care este sub 4% din PIB. Acest sector, IT-ul, este un exportator net, produce valoare adăugată mare şi are potenţial de dezvoltare dacă este stimulat. Avem nevoie de politici publice, care să ne ajute să creştem de la un lohn pe care îl avem pe IT în momentul de faţă, la o construcţie de proprietate intelectuală de produse şi servicii româneşti, în condiţiile în care acum 75-80% dintre IT-ştii români lucrează cu companii carfe produc proprietate intelectuală pentru alte ţări şi astfel valoare adăugată în alte ţări", a spus Iulian Stanciu.
• Iulian Stanciu, eMAG: Fondurile româneşti de investiţii, prea puţin capitalizate pentru susţinerea antreprenorilor locali
El a menţionat că tot la politici publice ar trebui ca antreprenorii să fie lăsaţi să inoveze, iar greşelile făcute în acest scop să fie tolerate.
"Focusul legislaţiei europene pentru protejarea cetăţenului este corect. Doar că în economia digitală ar trebui lăsaţi antreprenorii să inoveze atunci când vor să meargă cu viteză. Acest concept este implementat cu succes în Statele Unite sau China, mai puţin în Europa, unde greşeala făcută din dorinţa de a te mişca repede este penalizată. Dacă vorbim de reglementare, vedem că Europa realizează în sfârşit că s-a ajuns prea departe, iar actuala Comisiie Europeană îşi propune să reducă reglementarea şi birocraţia. Din dorinţa de a proteja cetăţenii prin reglementare Europa i-a lăsat de fapt în spate din punct de vedere al business-ului şi inovaţiei", a spus şeful eMAG, care a adăugat că în privinţa finanţării fondurile româneşti de investiţii au prea puţin capital.
Iulian Stanciu a precizat: "Cel mai mare fond românesc a trecut de 100 milioane euro, în timp ce în Polonia sunt fonduri care au fiecare peste un miliard euro. De aceea, 90% din tranzaţiile efectuate în România sunt făcute de investitori strategici şi doar 10% de fonduri de investiţii. De ce este important? Pentru că în momentul în care vinzi unui investitor strategic, îţi strînge mâna, ai dat cheia şi ai plecat împreună cu toată echipa care formează sediul central. Iar compania va fi condusă din altă parte şi nu se va mai crea plusvaloare în România. Avem nevoie ca o parte din fondurile de pensii să ajungă la fondurile de investiţii, să finanţeze dezvoltarea companiilor, antreprenoriatului. Avem o lege a investitorul de tip angel care de 10 ani nu are norme de aplicare. De ce este important? Pentru că antreprenorii tineri, cum sunt cei din start-up-uri, au nevoie de acces la cunoştinţe, de aplicare şi de finanţare. Iar investitorul respectiv este exact ce trebuie astăzi antreprenorului aflat la început de drum".
• Antreprenorii români, priviţi ca speculanţi?
În ceea ce priveşte cultura, orientarea acesteia către stigmatizarea greşită are ca efect lipsa de inovaţie şi refugierea banilor către o zonă sigură, a mai spus antreprenorul, care a acuzat că din această cauză pierdem potenţialul creativ, pierdem oameni buni care pleacă din ţară şi dezvoltă companii în altă parte.
"Greşeala face parte din educaţie, din evoluţie şi este cel mai rapid mod de a învăţa. Percepţia publică despre antreprenoriat s-a îmbunătăţit, însă vedem în continuare că apar puseuri din anii 90, cum ar fi afişarea adaosului comerciale. Se pleacă de la premiza că antreprenorii sunt nişte speculanţi care ar trebui judecaţi. Astfel de propuneri dăunează grav antreprenoriatului", a spus Iulian Stanciu.
Legat de educaţie, el a arătat că un rol important în ecosistemele antreprenoriale îl au universităţile şi a dat exemplu Univeristatea din Guangzhou, China, unde s-a construit o Silicon Valley, pe care chinezii îl denumesc centrul global al inovaţiei, centru ce a pus în piaţă companiile Ali-Baba, Temu şi DeepSeek. Reprezentantul eMAG a amintit despre Innovation Labs, iniţiativă care a facilitat în ţara noastră colaborarea mediului academic cu cel privat, iniţiativă din care fac parte 22 de universităţi şi care poate accelera inovaţia în domeniul IT.
Referitor la pieţe, ultimul pilon al antreprenoriatului, Iulian Stanciu a precizat că piaţa financiară europeană nu funcţionează corespunzător, fiind fragmentată de multitudinea reglementărilor şi suprareglementărilor naţionale. Potrivit acestuia, statele naţionale s-au întrecut în adăugarea de reglementări peste cele europene făcând şi mai dificil implicarea transfrontalieră în dezvoltarea antreprenoriatului. Reprezentantul eMAG a criticat faptul că firmele din China şi Turcia nu respectă legislaţia europeană şi se reorientează foarte repede în actualul război comercial. Iulian Stanciu a arătat că în primul mandat al lui Donald Trump când a fost suprataxată de preşedintele american, China şi-a reorientat toate exporturile către piaţa asiatică, iar acum, după 2 aprilie 2025, a ales să inunde cu produse piaţa europeană, falimentând, prin preţurile aplicate, companii similare din ţările UE şi distrugând plusvaloarea economiilor fiecărui stat, ceea ce duce la scăderea taxelor şi impozitelor la bugetele publice.
Iulian Stanciu a spus: "În privinţa exportului de maşini, reprezentanţii companiilor din China au declarat că până în anul 2030 vor să surclaseze vânzările Dacia la nivel european şi sunt foarte determinaţi în această privinţă. Dacă vorbim despre taxele normale, companiile chineze din e-commerce nu plătesc un milion de euro pe zi. Practicile lor incorecte includ stabilirea unor preţuri iluzorii, a unor oferte promoţionale false, manipularea pieţei şi nerespectarea standardelor de calitate şi a celor privind siguranţa produselor".
De aceea, el consideră că trebuie stimulată dezvoltarea ecosistemului antreprenorial prin iniţiative publice şi private.
În cadrul conferinţei de ieri s-a mai discutat şi despre Sistemul de Garanţie-Returnare, un mecanism esenţial pentru tranziţia către o economie circulară, despre provocările şi beneficiile implementării acestuia, cu accent pe impactul asupra protecţiei mediului şi pe identificarea soluţiilor concrete pentru optimizarea funcţionării sale în România. O altă temă de dezbatere a fost concurenţa pe pieţele digitale, pe fondul evoluţiilor tehnologice accelerate, şi a fost analizat modul în care noile modele de afaceri influenţează structura pieţelor şi comportamentele consumatorilor.
La eveniment au participat reprezentanţi ai Parlamentului României, Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), membrii unor autorităţi de concurenţă din Europa, specialişti ai organizaţiilor patronale şi ai asociaţiilor profesionale, precum şi reprezentanţi ai mediului juridic şi academic.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
