Chiriţoiu: "Preluarea activelor E.On România de către ungurii de la MVM va ajunge pe masa CSAT"

Tranzacţia prin care compania ungară MVM doreşte să preia activele E.On din ţara noastră va ajunge pe masa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, a afirmat, ieri, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, cu prilejul conferinţei de presă pe care a susţinut-o pentru prezentarea bilanţului pe anul trecut a instituţiei publice pe care o conduce. Şeful Consiliului Concurenţei a arătat că abia marţi Comisia Europeană i-a transmis că de acest caz trebuie să se ocupe autoritatea naţională de concurenţă - adică instituţia condusă de Bogdan Chiriţoiu - şi a mai spus că, după ce va primi toate documentele de la MVM şi E.On, acestea vor fi transmise instituţiilor membre ce fac parte din Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe (CEISD), dar crede că va fi necesar şi un aviz din partea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Bogdan Chiriţoiu a precizat: "Probabil că această investigaţie va ajunge la CSAT. Aş fi surprins dacă tranzacţia va fi aprobată fără să rească pe la CSAT. Mi-e greu să cred însă că această operaţiune va fi considerată neproblematică din punct de vedere al securităţii naţionale şi cred că va fi sesizat CSAT".

Cu toate acestea, Karoly Matrai, directorul general al companiei ungare MVM Zrt. (MVM Group), a declarat tot ieri, citat de Portfolio.hu, declaraţie preluat de Reuters şi Agerpres, că va finaliza tranzacţia referitoare la preluarea pachetului majoritar de acţiuni la divizia de furnizare gaze şi energie electrică a E.ON Energie România în luna iunie sau iulie. Amintim că grupul MVM a semnat în luna decembrie a anului trecut un acord privind achiziţia diviziei de soluţii pentru gospodării şi clienţi a companiei E.ON din România. Conform acestui acord, MVM va achiziţiona o participaţie de 68% în cadrul E.ON Energie România şi o participaţie de 98% în E.ON Asist Complet. Tranzacţia este aşteptată să se finalizeze în 2025, după obţinerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităţilor competente. Cele două companii au decis să nu facă publică valoarea tranzacţiei.

Precizăm că la mijlocul lunii ianuarie, Ministerul Energiei a sesizat Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe (CEISD) în legătură cu această tranzacţie. Ministerul a identificat multiple aspecte care necesită o analiză aprofundată, referitoare la impactul posibilei tranzacţii asupra securităţii naţionale a României. Printre principalele motive pentru sesizarea CEISD se numără: legăturile companiei MVM cu Federaţia Rusă; riscul cesiunii ulterioare a acţiunilor E.ON Energie România către entităţi non-UE; riscuri asupra datelor companiei şi a datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de utilizatori; probleme de transparenţă a cumpărătorului.

E.ON Energie România este unul dintre cei mai mari furnizori de gaze şi electricitate din România, deservind aproximativ 3,4 milioane de clienţi.

În cadrul conferinţei de presă, preşedintele Consiliuluii Concurenţei s-a referit şi la schema de plafonare-compensare din domeniul energiei, care ar trebui să înceteze la 1 aprilie 2025 şi să fie aplicată doar consumatorilor cu adevărat vulnerabili. Din punctul de vedere oferit de Bogdan Chiriţoiu se poate desprinde o singură idee şi anume că autorităţile centrale, cetăţenii şi agenţii economici nu sunt pregătiţi pentru ridicarea plafonării, ci aşteaptă continuarea ei.

Bogdan Chiriţoiu a spus: "Piaţa de energie trebuie să ajungă să funcţioneze normal, fără plafonare. Preţurile din energie sunt stabilizate acum comparativ cu cele existente în urmă cu un an şi jumătate, iar în aceste condiţii ar trebui ca Guvernul să retragă din piaţă măsurile excepţionale. Cu toate acestea, consider că trebuie să ne uităm atent la consumatorii vulnerabili, să stabilim exact care sunt aceştia, dar şi la industrie, la nevoile acesteia, la companiile energofage, a căror activitate poate fi impactată negativ de ridicarea plafonării, firme ce ar putea să îşi piardă competitivitatea din cauza renunţării la această măsură excepţională. Noi mai considerăm că măsurile de reglementare a pieţei nu sunt suficiente, mai ales că în piaţa de energie poţi să faci lucruri interzise în toate celelelalte pieţe, adică poţi să tranzacţionezi energia pe care nu o ai în prezent şi pentru care nu prezinţi nicio dovadă că o poţi avea sau produce".

Domnia sa a amintit şi de problemele din piaţa de echilibrare din energie, de problemele puse de preţurile mari de echilibrare furnizorilor de energie şi a afirmat că printre soluţii s-ar număra plafonarea nivelului maxim al acestor preţuri sau eliminarea preţurilor foarte mari atunci când se calculează tariful de echilibrare.

Tot în domeniul energiei, preşedintele Consiliului Concurenţei a arătat că marţi a avut o discuţie cu reprezentanţii DG Competition pentru amânarea termenului de închidere a minelor de lignit de la Complexul Energetic Oltenia până în momentul punerii în funcţiune a viitoarelor capacităţi de producere a energiei pe baza gazelor naturale. Bogdan Chiriţoiu a afirmat că, după prima discuţie, impresia a fost că oficialii de la Bruxelles nu se opun unei asemenea măsuri, dar că ne-ar da o derogare pentru doar 2 ani, iar ceea ce va depăşi acest termen va duce la negocieri dificile.

"Nu este simplu, dar se poate face", a precizat Bogdan Chiriţoiu.

• Investigaţia privind o eventuală înţelegere a băncilor pentru fixarea nivelului ROBOR se apropie de final

Finalizarea investigaţiilor efectuate de Consiliul Concurenţei privind sistemul bancar din ţara noastră se pare că este la mâna divinităţii, chiar dacă una dintre ele - şi anumea aceea privind manipularea indicelui ROBOR - ar trebui să se termine la finalul anului 2025, potrivit lui Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei publice.

"Undeva pe la mijlocul anului, echipa de control pentru investigaţia bancară pe Robor va termina raporul, dar Dumnezeu ştie când vom lua o decizie pentru că documentul respectiv trebuie verificat, trimis la Guvern, la Comisia Europeană - DG Competition, poate suferi revizuiri etc. Eu sper ca la finalul acestui an să putem să luăm o decizie în legătura cu investigaţia respectivă", a declarat Bogdan Chiriţoiu.

Preşedintele Consiliului Concurenţei a precizat că, iniţial a dorit ca investigaţia aceasta şi cea privind condiţiile de creditare să fie unite într-una singură, dar a constat că verificările privind o eventuală înţelegere a băncilor comerciale privind nivelul ROBOR s-au derulat mai rapid şi că raportul echipei de control va fi gata în următoarele luni.

Şeful Consiliului Concurenţei a menţionat şi preluarea Telekom România de către companiile Digi şi Vodafone şi a arătat: "Pe noi ne interesează ca, în urma preluării, niciuna dintre cele două companii să nu devină extrem de puternică pentru a se impune în piaţă. Din acest punct de vedere, ne-am dori ca Vodafone să crească. Vrem ca Digi şi Vodafone să fie companii puternice ca să concureze cu Orange, dar nici prea puternice pentru a impune tarife ridicate, deoarece ne dorim să avem în continuare servicii bune, acoperire foarte bună la nivel naţional şi preţuri mici. Am fi dorit, ca din punct de vedere concurenţial, să avem în continuare patru operatori de servicii în piaţa telecom, din păcate vom rămâne cu trei companii, dar vrem în continuare să avem o calitate bună a semnalului, să implementeze tehnologia 5G, să avem preţuri ieftine şi să crească nivelul de acoperire. Astea sunt condiţiile pe care dorim să le punem celor de la Digi şi Vodafone la preluarea Telekom România. Şi ar mai fi una: să rămână posibilitatea de a intra în piaţa telecom noi operatori de servicii".

Domnia sa a precizat că tranzacţia respectivă ar urma să fie finalizată în luna mai, deşi Telekom şi-ar dori ca acest lucru să se întâmple până de sărbătorile pascale.

• Bilanţ pozitiv pentru anul 2024

Din datele prezentate ieri de Bogdan Chiriţoiu şi care se află în raportul întocmit de instituţia pe care o conduce, am reţinut că în 2024, Consiliul Concurenţei a analizat şi autorizat 104 tranzacţii (concentrări economice), cele multe din ultimii 21 de ani. Cea mai mare tranzacţie, a fost preluarea Profi de către Mega Image, care s-a făcut după ce Consiliul Concurenţei a impus condiţii referitoare la delistarea furnizorilor.

Autoritatea de concurenţă a finalizat anul trecut 18 investigaţii, cele mai multe din ultimii şapte ani, fiind aplicate amenzi în valoare totală de 368,54 milioane lei (73,7 milioane euro). Din această sumă, aproximativ 63% reprezintă sancţiuni aplicate pentru înţelegeri între companii. Printre cele mai importante amenzi se numără:

- 217,9 milioane lei (43,7 milioane euro), pentru Holcim România SA, Romcim SA şi Heidelberg Materials România SA, pentru coordonarea politicilor de stabilire a preţurilor.

- 128,4 milioane lei (25,81 milioane euro), pentru Boehringer Ingelheim RCV Gmbh &Co KG (Austria), pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa românească amedicamentelor destinate tratamentului bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC).

- 5,96 milioane lei (1,2 milioane euro), pentru şase companii active pe piaţa furnizării de carte, precum şi Asociaţia Editorilor din România (AER), pentru participarea la o înţelegere anticoncurenţială.

- 3,49 milioane lei (aproximativ 700.00 euro): Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF), din cadrul Consiliului Concurenţei, a sancţionat Grup Feroviar România pentru că nu a respectat măsurile impuse de organismul naţional de reglementare şi nu a permis accesul tuturor operatorilor de transport feroviar la infrastructurile de servicii pe care le operează în staţia CF Palas din zona Portului Constanţa.

- 3,35 milioane lei (670.000 euro), pentru OKI Europe Limited, pentru limitarea exporturilor şi fixarea preţurilor de revânzare, precum şi monitorizarea acestora, în perioada octombrie 2015 - martie 2020,

În anul 2024, Consiliul Concurenţei a declanşat 14 investigaţii în domenii precum energie, IT (Cisco şi partenerii acestuia), piaţa articolelor sportive (Nike European Operations Netherlands B.V), piaţa serviciilor de stomatologie. Din totalul investigaţiilor deschise, 57% reprezintă înţelegeri de tip cartel. În domeniul concurenţei neloiale, au fost declanşate primele investigaţii privind practici comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar (Profi - Prăvălia D'art şi care s-a finalizat prin medierea părţilor) şi exploatarea poziţiei superioare de negociere (piaţa serviciilor de reparaţii a autovehiculelor acoperite de o asigurare RCA şi comercializarea oxigenului medicinal lichefiat). La sfârşitul anului 2024, erau în derulare 49 de investigaţii privind posibila încălcare a legii concurenţei, dintre care aproximativ jumătate vizează înţelegeri de tip cartel.

În ceea ce priveşte deciziile de sancţionare a companiilor de către Consiliul Concurenţei, mai bine spus deciziile contestate în instanţă, din raportul prezentat de Bogdan Chiriţoiu reiese că 94% din hotărârile definitive pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt favorabile autorităţii de concurenţă, iar 96% din amenzile contestate au fost menţinute la aceeaşi valoare de instanţele de judecată.

În 2024, Consiliul Concurenţei a mai contribuit la elaborarea şi aprobarea la nivel european a măsurilor de sprijin acordate atât din fonduri europene (inclusiv PNRR), cât şi din fonduri naţionale (ajutoare de stat), în valoare totală de peste 81,6 miliarde lei, implicându-se în restructurarea companiilor de stat, CFR Marfă (care din 2025 se va numi Carpatica Feroviar) şi Tarom.