Războiul comercial din fiecare buzunar

Ştirea mondială a acestui început de an este, cu siguranţă, decizia de suprataxare a importurilor decisă de Statele Unite. În timp ce taxele puse Chinei (+10%) au intrat în vigoare, cele adresate vecinilor (cu 25% mai mari) au fost amânate. Nu poate spune nimeni dacă este un gest de "bună-vecinătate" a lui Trump faţă de Mexic şi Canada sau dacă face parte din planul administraţiei americane.

Cert este că răspunsurile nu s-au lăsat aşteptate. China a anunţat deja deschiderea unei investigaţii antitrust împotriva Google. Celebrul motor de căutare al americanilor a scris deja istorie în Rusia, acolo unde a luat o amendă care cu greu poate fi citită: 2,5 decilioane de dolari (2,5 de miliarde, de miliarde, de miliarde de dolari). Cum s-a ajuns la această sumă este inutil de verificat, însă o tendinţă este evidentă. Ameninţările cu investigarea Google sau închiderea Tik-Tok-ului reprezintă doar vârful iceberg-ului. De fapt, cele mai puternice economii mondiale rup linkurile globalismului. Perspectiva pare o revenire abruptă la polaritatea economiilor semi-închise. Marile economii încep să-şi pună beţe în roate, plecând de la premisa că propriile arme de negociere sunt mai puternice. Fără să stea cu mâinile în sân, Banca Centrală a Canadei a analizat posibilul impact al băţului la spiţe pus reciproc de americani şi de canadieni (Bank of Canada, Evaluating the potential impacts of US tariffs / Monetary Policy Report-January 2025).

• Americanii s-ar putea întâlni cu un bumerang

În primul rând, canadienii iau în calcul un răspuns în oglindă al tarifelor de 25% pentru mărfurile importate de SUA. Ei anticipează că astfel de "tarife de represalii" vor fi luate de toţi partenerii comerciali ai Americii. Deşi nu putem spune asta cu certitudine, legile economiei ne arată că tarifele afectează cheltuielile, fluxurile comerciale, veniturile guvernamentale, ratele de schimb, ocuparea forţei de muncă, PIB-ul şi inflaţia. La final, înseamnă preţuri mai mari pentru bunuri şi servicii plătite de consumatori. Când o ţară impune tarife de import, comerţul caută aproape instinctual înlocuitori netarifaţi. Dacă nu există înlocuitori, creşte inflaţia pentru că un tarif permanent va garanta o creştere permanentă a preţurilor, adică o inflaţie continuă. Astfel, atât în Canada, cât şi în SUA vor asista la o creştere a inflaţiei şi la o încetinire a creşterii PIB-ului. Banca Canadei crede că un dolar american mai puternic şi o încetinire a PIB-ului (pe fondul tarifelor impuse de state precum Canada) vor duce la o reducere semnificativă a exporturilor americane.

Scenariul canadienilor spune că marjele de profit ale întreprinderilor vor scădea pentru că vor încerca inţial să absoarbă o parte din creşterea costurilor, dar că fabricile şi consumatorii americani vor avea chiar mai mult de suferit decât canadienii. De exemplu, în procesul de fabricaţie a unei maşini, piesele şi materialele trec de mai multe ori graniţa între US şi Canada. Dacă ar fi impozitate de fiecare dată, nici măcar expresia "sky is the limit" nu va exprima creşterea preţurilor finale.

Mai exact, oţelul canadian este taxat de SUA la intrarea în fabrica americană de componente auto. Componentele suprataxate ies din America şi intră în fabrica de maşini din Canada cu taxele majorate de guvernul canadian. De acolo, maşinile asamblate intră iarăşi în SUA, cu alte taxe de import şi ajung la consumatorul final american suprataxate deja de trei ori. Consumatorul final canadian suportă doar o dublă suprataxare, adică pare că va avea un preţ ceva mai mic decât cel american, potrivit unui exemplu dat de Bank of Canada.

• Preţurile devin acordeon: unele scad, altele urcă până la cer

În Canada, un astfel de conflict comercial ar afecta atât importurile, cât şi exporturile. Volumele de exporturi către SUA, cel mai mare partener comercial al Canadei, se vor reduce semnificativ. Cum SUA impun tarife tuturor partenerilor săi comerciali, PIB ul mondial şi exporturile globale vor scădea şi ele. Confruntaţi cu o cerere mai mică, exportatorii canadieni vor scădea producţia şi vor concedia angajaţi. Acest lucru va afecta şi restul economiei: oamenii îşi vor reduce cererea şi pentru bunuri şi servicii precum case, maşini, mese la restaurant şi vacanţe.

În timp, o cerere internă mai slabă conduce la exces de ofertă. Preţurile mărfurilor încep să scadă şi ele. Aşadar, pe de o parte cresc preţurile bunurilor intermediare şi finale pentru importurile din SUA, pe de altă parte economia reacţionează în unele sectoare prin contracţie, iar preţurile scad. Cert este că tarifele impuse de SUA vor afecta cererea şi oferta în măsuri diferite, iar unele preţuri vor fi mai afectate decât altele. Vor exista schimbări până la salariile muncitorilor şi modul în care fabricile îşi vor administra fluxurile de producţie. Nu în ultimul rând, consumatorii îşi vor schimba opţiunile pentru unele produse şi servicii, în favoarea altora. Impactul net asupra inflaţiei şi scăderii economiei este dificil de calculat pentru că încă nu poate fi apreciat procentul de scădere a exporturilor canadiene şi nici cum va reacţiona inflaţia din Canada după ce mărfurile din SUA vor fi şi ele impozitate.

• Consumatorii nu vor resimţi imediat tarifele de import

Banca Canadei apreciază faptul că, timp de trei ani, întreprinderile pot sbsorbi majorarea tarifelor care se transferă în preţurile finale. După acest interval de timp, tarifele vor fi trasferate integral în preţurile finale. Asta înseamnă că, în primul an, inflaţia ar putea chiar să scadă din cauza ofertei excedentare şi scăderii preţurilor la unele mărfuri.

Ceea ce vor canadienii să spună este că teoria economică nu ştie negociere, iar pieţele vor reacţiona întotdeauna în termenii profitabilităţii, după ce trece valul de emoţii. Dacă mergem cu imaginaţia mai departe, putem admite că, destul de repede după impunerea unor tarife, consumatorii vor înlocui mărfurile suprataxate cu bunuri care nu sunt suprataxate, iar pieţele se vor orienta către alţi furnizori şi destinatari. Deşi trăim în realitatea războaielor cu milioane de victime, pare că războaiele comerciale ne înfricoşează mai mult. În primul rând pentru că nu înţelegem nici cauzele şi nici posibilele consecinţe.