"În 2024, am fost martorii unei transformări semnificative în percepţia asupra sănătăţii structurale a mediului construit" Interviu cu Mariana Garştea, CEO Sixense România

Suntem la finalul unui an dificil, în care tragem linie referitor la evoluţia şi calitatea mediului construit. Ce s-a schimbat şi unde e loc de îmbunătăţiri? Cum arată realitatea din teren? Sunt mai pregătite autorităţile publice şi factorii de decizie să aibă grijă pe termen lung de sănătatea structurală a proiectelor pe care le gestionează?

Mariana Garştea, Director General al Sixense România şi Preşedinte al Asociaţiei Profesionale pentru Monitorizare Geotehnică şi Structurală face bilanţul lui 2024 şi discută despre cum s-a schimbat percepţia asupra subiectului sănătăţii structurale a mediului construit şi ce urmează anul viitor, cu referire directă la activitatea de urmărire a comportării construcţiilor în timp.

Cum aţi cataloga anul 2024 în ce priveşte industria de urmărire a comportării construcţiilor în timp? Ce s-a schimbat, ce a rămas la fel, ce concluzii trageţi după alte 12 luni de activitate în acest domeniu?

Ca fiecare an care trece, pot să spun că şi 2024 ne-a adus un pas mai aproape de maturizarea şi dezvoltarea industriei de urmărire a comportării construcţiilor în timp de la noi.

Acest lucru înseamnă că am văzut schimbări în bine, pe care merită să le subliniem şi să le marcăm ca atare. Există o preocupare din ce în ce mai mare faţă de sănătatea structurală a mediului construit şi, în mod cert, dacă ne uităm în urmă, cu siguranţă vedem că s-a schimbat mult percepţia asupra monitorizării în timp a construcţiilor. Observ că se pune mai mare accent pe folosirea tehnologiilor digitale din domeniu şi că multe companii - mai ales în mediul privat - pun accent din ce în ce mai mult pe integrarea cerinţelor de siguranţă şi sănătate structurală încă din etapele incipiente ale proiectelor. Pot să spun, fără să folosesc cuvinte mari, că ne apropiem de înţelegerea că monitorizarea geotehnică şi structurală este nu doar o obligaţie legală, ci o responsabilitate morală faţă de comunitate.

Pe de altă parte, mai este loc până când această atitudine să devină una generalizată şi să fie parte automată din mentalul nostru colectiv. Din păcate, anul 2024 trece fără ca P130-2023, Normativul privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor, să fie aprobat, deşi a fost un subiect extrem de dezbătut. Acest standard ar trebui să ofere un cadru unitar pentru activitatea de urmărire a comportării în timp a construcţiilor, contribuind la standardizarea proceselor de monitorizare - un lucru de care este nevoie urgentă la noi. Cred că aprobarea lui P130-2023 ne-ar ajuta să ne asigurăm că toţi actorii din domeniu respectă aceleaşi bune practici şi ar spori încrederea tuturor factorilor de decizie implicaţi în proces. Însă, în absenţa acestuia, suntem încă pe un teren instabil, ce favorizează în continuare practici inadecvate şi atitudini de tipul "merge şi-aşa".

Dacă ne raportăm şi la cifre, în ultimii 5 ani, numărul proiectelor de monitorizare geotehnică şi structurală a crescut anual cu aproximativ 30% pe an. Conform datelor recente, investiţiile recente în tehnologii digitale pentru monitorizarea construcţiilor au crescut cu 40% în ultimii doi ani, reflectând o tendinţă globală de digitalizare a întregii industrii de construcţii. Mai mult, se estimează şi că aceste investiţii vor continua să crească într-un ritm similar, atingând un total de 100 de milioane de euro în 2025.

Dacă mă raportez la propriile noastre date, conform unei analize pe care noi înşine am derulat-o intern acum 2 ani, pentru 67,9% dintre factorii de decizie din proiectele de construcţii locale a crescut importanţa acordată serviciilor de monitorizare geotehnică şi structurală, iar 85,7% dintre factorii de decizie chestionaţi consideră că folosirea monitorizării pe toată durata de viaţă a proiectului este foarte de importantă. Această statistică arată o schimbare semnificativă în mentalitatea industriei faţă de responsabilitatea socială şi legală pe care o reprezintă monitorizarea.

Uitându-mă la aceste date, rămân, deci, optimistă în mod fundamental. Mă uit la toţi paşii pe care i-am făcut nu doar anul acesta, ci în ultimii peste 13 ani de când suntem pe piaţa din România, aşa că am o perspectivă mult mai largă a progresului realizat şi a felului în care s-au transformat lucrurile în industria locală. Schimbările au loc lent, însă le vedem foarte clar şi ne bucurăm să fim parte din această schimbare de paradigmă a modului în care se face monitorizare geotehnică şi structurală în România.

Ce urmează în 2025, din punctul dvs. de vedere? Cum vedeţi lucrurile?

În 2025, îmi doresc să lucrăm la toate practicile care pot să facă din industria construcţiilor în general - una mai bună, în care lucrurile se fac temeinic, coerent şi cu grijă faţă de prelungirea duratei de viaţă a fiecărei construcţii în parte.

Iar asta înseamnă:

• Respectarea reglementărilor domeniului - avem, momentan, în vigoare Normativul P130-1999

• O pregătire adecvată a tuturor profesioniştilor care execută lucrări de urmărire a comportării construcţiilor în timp

• Adoptarea monitorizării continue, pe termen lung

• Folosirea tehnologiilor noi şi a soluţiilor digitale acolo unde este nevoie de ele şi unde fac diferenţa (în general, acolo unde există şi riscuri foarte mari şi proiecte complexe). Nu o spunem doar noi, ci şi experţi ai multor organizaţii internaţionale, printre care International Society for Soil Mechanics and Geotechnical Engineering (ISSMGE), care susţin utilizarea analizelor avansate de date şi a sistemelor de monitorizare în timp real pentru o evaluare mai bună a integrităţii structurale, în special în proiectele cu risc ridicat

• Colaborarea interdisciplinară mult mai bună, dat fiind că suntem într-o industrie profund colaborativă şi în care depindem foarte mult unii de alţii.

Cred foarte mult că viitorul industriei noastre este promiţător şi are un traseu ascendent - iar asta se va vedea şi în 2025. Însă acest lucru necesită totodată şi un angajament colectiv, pentru a depăşi o serie de obstacole existente.

Noi continuăm să ne implicăm nu doar cu activitatea din cadrul Sixense România, ci şi din tabăra APMGS (Asociaţia Profesională de Monitorizare Geotehnică şi Structurală), singura asociaţie de acest fel de la noi, prin care informăm continuu şi căutăm să avem un dialog constructiv, axat pe soluţii şi direcţii concrete, referitoare la bunele practici ale industriei.

Ce urmează pentru Sixense România, compania pe care o conduceţi? Ce planuri şi estimări aveţi?

Ne concentrăm pe a ne duce mai departe munca începută. Colaborăm deja cu cei mai importanţi dezvoltatori privaţi şi cu profesionişti care au înţeles valoarea activităţii de monitorizare în eficientizarea, performanţa şi calitatea proiectului. Şi mă refer aici la proiectanţi, facility & property manageri, consultanţi, constructori, autorităţi şi mulţi alţii.

Şi în sectorul public, ne-am ocupat în 2024 de proiecte importante, mai ales de activităţile de încercare cu probe a suprastructurilor, pentru testarea siguranţei şi sănătăţii structurale a podurilor, o activitate pe cât de complexă, pe atât de importantă la darea în exploatare a acestor proiecte. Au fost zeci de astfel de lucrări pe care le-am gestionat doar în ultimul an - şi mă aştept ca numărul lor să continue să crească în 2025, pe măsură ce tot mai multe poduri sunt date în folosinţă şi pe măsură ce înţelegem tot mai mult şi că este nevoie de o testare a podurilor aflate într-o stare avansată de degradare (deloc puţine la noi, din păcate).

Credem că avem soluţiile potrivite pentru o mare parte din infrastructura României - fie ea de transport (poduri, autostrăzi), spitalicească sau sportivă şi vom continua să adresăm toate aceste categorii. De asemenea, monitorizarea în exploatare a construcţiilor civile din marile sectoare rămâne prioritatea noastră. Iar, din 2025, vom vorbi mai mult şi despre soluţiile noastre digitale pentru inspecţii structurale, care ne ajută foarte mult să eficientizăm acest proces.

Din ce pot estima în acest moment, pentru că activitatea noastră este din ce în ce mai căutată şi mai apreciată, lucrurile se vor reflecta şi în consolidarea echipei noastre - care a crescut la 2 birouri (Bucureşti şi Cluj) şi aproape 30 de persoane în prezent -, precum şi în rezultatele noastre de business. Însă, aşa cum spun mereu, pentru noi este important să oferim în continuare servicii de calitate, să fim un partener şi un consultant pentru clienţii noştri, să creştem mereu în mod sănătos şi sustenabil. Şi să ne bucurăm pentru că reuşim să facem toate aceste lucruri exclusiv din servicii de urmărire a comportării construcţiilor în timp, deci rămânând nişaţi şi ultra-specializaţi în domeniul nostru.

Un gând/ o concluzie pentru 2025 în ce priveşte modul în care vă uitaţi la sănătatea structurală a mediului construit.

Într-o lume în continuă schimbare, angajamentul nostru faţă de inovaţie şi responsabilitate socială este constant şi evident.

Pe parcursul anului 2024, am fost martorii unei transformări semnificative în percepţia asupra sănătăţii structurale a mediului construit. Această schimbare nu este doar rezultatul eforturilor noastre, ci şi al colaborării strânse cu profesionişti din diverse domenii, care au înţeles că monitorizarea geotehnică şi structurală este o responsabilitate morală faţă de comunitate.

Privind spre 2025, ne propunem să continuăm să dezvoltăm soluţii inovatoare care să răspundă provocărilor actuale ale industriei construcţiilor. Adoptarea tehnologiilor digitale, integrarea cerinţelor de siguranţă încă din etapele incipiente ale proiectelor şi colaborarea interdisciplinară sunt pilonii pe care ne bazăm pentru a asigura o infrastructură durabilă şi sigură.

Invităm toţi actorii din domeniu - de la autorităţi publice la dezvoltatori privaţi - să se alăture eforturilor noastre. Fiecare contribuţie contează în construirea unui mediu construit mai sigur. Împreună, putem transforma provocările în oportunităţi şi putem asigura că fiecare construcţie nu este doar o realizare tehnică, ci şi o promisiune de sustenabilitate pentru generaţiile viitoare.

Fiecare pas pe acest drum este esenţial şi fiecare voce contează. Cu optimism şi determinare, putem face din industria construcţiilor un exemplu de excelenţă şi responsabilitate.

c