ÎN CONTEXTUL TENSIONAT DE LA NIVEL MONDIAL Bursa Metalelor din Londra a suspendat tranzacţiile cu nichel

• Cotaţia metalului a urcat cu 250% în două zile, atingând un maxim istoric de peste 100.000 de dolari tona • Shell nu mai cumpără petrol şi gaze din Rusia • Rusia ameninţă că va opri livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1

Bursa Metalelor din Londra (London Metal Exchange - LME) a suspendat, ieri, tranzacţiile de pe piaţa nichelului, după ce creşterea fără precedent a cotaţiilor din ultimele două zile le-a creat dificultăţi brokerilor în efectuarea plăţilor apelurilor în marjă împotriva poziţiilor short extrem de neprofitabile, conform Bloomberg.

LME a informat că tranzacţiile cu nichel au fost suspendate ieri pe toate platformele sale, începând cu ora locală 08.15, iar măsura se aplică cel puţin o zi.

În numai două zile, preţul nichelului au crescut cu 250%, ajungând la un maxim istoric de peste 100.000 de dolari tona. Aceasta este cea mai mare creştere de preţ înregistrată vreodată în două zile la LME. Avansul a venit într-un context în care investitorii şi utilizatorii industriali de nichel, care anterior au vândut acest metal, s-au grăbit să răscumpere contractele, în timp ce brokerii au urmărit să colecteze plăţile în marjă ca să-şi acopere poziţiile short neprofitabile.

Potrivit Bloomberg, această situaţie trezeşte amintiri despre cea mai întunecată perioadă a LME, "Criza staniului" din 1985, care a determinat suspendarea tranzacţiilor cu acest metal timp de patru ani şi a scos mulţi brokeri din afaceri. Atunci, situaţia a fost determinată de prăbuşirea Consiliului Internaţional al Staniului - un organism susţinut de 22 de guverne -, când acesta nu a mai putut continua să susţină preţurile.

"Situaţia actuală este al doilea eveniment major negativ care se produce după criza staniului", afirmă, citat de Bloomberg, Malcolm Freeman, broker la Kingdom Futures, care şi-a început cariera la LME în 1974. În opinia sa, suspendarea tranzacţiilor "a fost decizia corectă".

• Noi reguli la LME

London Metal Exchange a anunţat luni seara o serie de modificări fără precedent ale regulilor sale în contextul exploziei preţului nichelului. LME a ajustat regulile pentru a le permite traderilor short să amâne livrarea metalelor şi, totodată, i-a dat unei divizii a China Construction Bank Corp. un termen mai lung pentru a plăti sutele de milioane de dolari pentru apelurile în marjă care au fost ratate luni.

Cotaţia nichelului era în creştere încă înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, care a alimetat temerile privind livrările de materii prime. Rusia este responsabilă pentru 17% din producţia mondială de nichel, metal utilizat în producţia de oţel inoxidabil şi vehicule electrice.

Explozia preţului nichelului a continuat ieri, după un avans de 66% înregistrat luni, astfel că tona de nichel a trecut, pentru scurt timp, pragul de 100.000 de dolari, investitorii fiind îngrijoraţi că Rusia nu va mai putea să îşi exporte producţia.

În jurul orei 07.00 GMT, la LME, cotaţia nichelului creştea cu 70%, la 82.195 de dolari tona. Anterior, cotaţiile au urcat chiar cu 111%, până la un record istoric de 101.365 de dolari pe tonă.

Jiang Hang, director de tranzacţii la Yonggang Resources Co., spune: "Este o nebunie care nu reflectă fundamentele industriei. Sistemul de tranzacţionare de la LME a scăpat de sub control şi are nevoie de intervenţie, în caz contrar este posibil ca problemele să se extindă şi la alte metale".

• Shell închide benzinăriile din Rusia

Gigantul anglo-olandez Royal Dutch Shell Plc va renunţa treptat la toate achiziţiile de petrol şi gaze ruseşti, cu oprirea imediată a tranzacţiilor cu ţiţei pe termen scurt, în contextul tensionat de la nivel global, generat de războiul dintre Rusia şi Ucraina.

"Suntem foarte conştienţi de faptul că decizia noastră de săptămâna trecută de a cumpăra ţiţei rusesc a fost greşită", a anunţat compania într-un comunicat preluat de Bloomberg, menţionând: "Acţiunile noastre de până acum au fost ghidate de discuţii continue cu guvernele despre necesitatea de a deconecta societatea de la fluxurile ruseşti de energie".

Shell a precizat că va face acest lucru cât mai repede posibil, dar ar putea dura săptămâni înlăturarea totală de ţiţeiul rusesc, ceea ce va duce la o producţie mai mică de combustibili la unele dintre rafinăriile sale. Acest lucru vine în condiţiile în care pieţele de motorină sunt deja în criză.

Încetarea utilizării de către companie a aprovizionării cu petrol rafinat şi gaze naturale din ţară "va dura mult mai mult", deoarece reprezintă o "provocare complexă", potrivit Shell.

Invazia Ucrainei a determinat o gamă largă de companii să îşi închidă operaţiunile din Rusia, inclusiv giganţii energetici BP Plc (Marea Britanie) şi Exxon Mobil Corp. (SUA). Atenţia s-a îndreptat acum către exporturile de energie ale ţării, o sursă crucială de venituri pentru guvernul preşedintelui Vladimir Putin.

Shell îşi va închide, de asemenea, staţiile de service, operaţiunile de carburanţi pentru aviaţie şi lubrifianţi din Rusia.

• Vicepremierul rus Alexander Novak: "Avem dreptul deplin să impunem un embargou asupra tranzitului de gaz prin Nord Stream 1"

Rusia a ameninţat în mod direct că va opri livrările de gaz spre Europa prin conducta Nord Stream 1 pentru prima dată de la invazia din Ucraina, conform unor comentarii făcute de vicepremierul rus Alexander Novak la televiziunea de stat, relatează DPA, potrivit Agerpres.

"Avem dreptul deplin (...) să impunem un embargou asupra tranzitului de gaz prin conducta Nord Stream 1, care în prezent operează la capacitatea maximă", a spus Novak luni, precizând că o astfel de măsură ar fi similară cu decizia Germaniei de a opri aprobarea proiectului Nord Stream 2.

Oficialul a dat asigurări că Rusia nu face încă acest pas, dar a adăugat că Moscova se simte împinsă în această direcţie de politicienii europeni şi de acuzaţiile lor.

Potrivit Reuters, Novak a atras atenţia, de asemenea, că preţul petrolului ar putea creşte de peste două ori, până la 300 de dolari barilul, dacă SUA şi aliaţii lor ar interzice importurile de petrol rusesc.

Nord Stream 1 asigură aproximativ 60 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, exportat din Rusia spre Germania şi apoi redistribuit spre mai multe ţări europene. Germania a suspendat procesul de aprobare a gazoductului Nord Stream 2 după ce Rusia recunoscut independenţa provinciilor separatiste din estul Ucrainei.

Temerile unui război energetic între Rusia şi Occident sunt tot mai mari, în contextul în care SUA fac presiuni în rândul aliaţilor europeni să interzică importurile de petrol din Rusia ca sancţiune pentru invadarea Ucrainei.

• Gazprom: "Livrările de gaz rusesc prin Ucraina continuă la un nivel ridicat"

În ciuda războiului, livrările de gaz rusesc prin Ucraina continuă la un nivel ridicat, conform companiei energetice Gazprom din Rusia, relatează DPA, potrivit Agerpres.

Gazprom a anunţat ieri că volumul de livrări de gaz agreat prin contract este de 109 milioane de metri cubi pentru 24 de ore, în timp ce volumul anual este de 40 de miliarde de metri cubi. Cumpărătorii europeni şi-au crescut semnificativ comenzile de la intrarea în vigoare a sancţiunilor împotriva Rusiei, a declarat purtătorul de cuvânt al Gazprom, Serghei Kuprianov, citat de agenţia rusă de presă Interfax

• BTA: Preţul gazelor naturale a crescut cu aproape 40% la Balkan Gas Hub

Preţul pentru ziua următoare al gazelor naturale distribuite de Balkan Gas Hub era, ieri, cu 38,60% mai mare decât cel de luni, conform datelor publicate de Independent Bulgarian Energy Exchange (IBEX), operatorul pieţei de electricitate din Bulgaria, informează Agerpres.

Un total de 3.920 MWh de gaze naturale au fost vândute la preţul de 467,77 leva/MWh până luni, la ora 4:20 P.M. Pe acelaşi segment de piaţă, gazul cu livrare luni era evaluat la 337,49 leva/MWh, a informat IBEX.

Preţul pe parcursul zilei a urcat cu a urcat cu 49,71%. Un total de 2,187 MWh de gaze naturale au fost tranzacţionate la 420,42 leva/MWh, comparativ cu 280,83 leva/MWh duminică.

• Germania va găzdui o reuniune G7 dedicată impactului invadării Ucrainei asupra securităţii alimentare

Germania are programat să găzduiască, vineri, o reuniune virtuală a miniştrilor Agriculturii din ţările G7 pentru a discuta impactul invadării Ucrainei de către Rusia asupra securităţii alimentare mondiale şi modul cum pot fi stabilizate cel mai bine pieţele de alimente, a anunţat ieri Guvernul de la Berlin, transmite Reuters, conform Agerpres.

"Furnizarea de produse alimentare în Germania şi Uniunea Europeană este în siguranţă, dar deficienţe mai mari pot fi aşteptate în unele ţări din afara UE, în special acolo unde există deja lipsuri din cauza unor probleme precum seceta", a declarat ministrul german al Agriculturii, Cem Oezdemir, adăugând: "Majorări de preţuri pentru produsele agricole nu pot fi excluse nici în ţările industrializate".

Germania deţine în acest an preşedinţia rotativă a G7, reprezentând cele mai importante economii democratice, un grup format din Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Japonia.

• Japonia a îngheţat bunurile a 32 de oficiali şi oligarhi din Rusia şi Belarus

Japonia a îngheţat bunurile a încă 32 de oficiali şi oligarhi din Rusia şi Belarus, ca urmare a invadării Ucrainei de către ruşi, a anunţat Ministerul japonez de Finanţe, potrivit Reuters, informează news.ro.

Noile sancţiuni vizează 20 de ruşi, inclusiv pe adjuncţii şefului de cabinet al administraţiei preşedintelui Vladimir Putin, vicepreşedinţii parlamentului, liderul Republicii Cecene şi directori ai companiilor cu legături strânse cu guvernul, cum sunt Volga Group, Transneft şi Wagner.

Ceilalţi 12 vizaţi de sancţiuni sunt oficiali şi oameni de afaceri din Belarus.

• Partidul lui Putin cere naţionalizarea companiilor occidentale care îşi sistează activitatea în Rusia

Un responsabil de rang înalt al partidului de guvernământ al preşedintelui rus Vladimir Putin, Rusia Unită, a propus naţionalizarea companiilor străine care şi-au sistat activitatea în Rusia după declanşarea invaziei în Ucraina, relatează Reuters, conform Agerpres.

Mai multe companii, printre care Toyota, Nike sau IKEA, au anunţat că îşi închid temporar magazinele şi fabricile din Rusia pentru a pune presiune asupra Kremlinului să oprească invazia.

Într-o declaraţie publicată luni seară pe website-ul partidului Rusia Unită, secretarul consiliului general al acestei formaţiuni, Andrei Turceak, a menţionat că încetarea voluntară a operaţiunilor companiilor echivalează cu un "război" împotriva cetăţenilor ruşi.

"Rusia Unită propune naţionalizarea unităţilor productive ale companiilor care îşi anunţă retragerea şi închiderea producţiei în Rusia în timpul operaţiunii speciale în Ucraina", a afirmat politicianul citat, adăugând: "Aceasta este o măsură extremă, dar nu vom tolera să fim înjunghiaţi pe la spate şi ne vom proteja poporul. Acesta este un război adevărat, nu doar împotriva Rusiei, ci şi împotriva cetăţenilor noştri. Vom recurge la măsuri de represalii dure, acţionând conform legilor războiului".

Şi fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a ameninţat, după instituirea sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, că aceasta ar putea răspunde prin naţionalizarea unor active occidentale.

• Surse: China vrea să cumpere participaţii la companii ruseşti de energie şi de mărfuri

China ia în considerare cumpărarea sau creşterea participaţiilor în companii ruseşti de energie şi materii prime, precum gigantul gazului Gazprom PJSC şi producătorul de aluminiu United Co. Rusal International PJSC, potrivit Bloomberg, care citează surse apropiate situaţiei.

Conform acestora, Beijingul este în discuţii cu firmele sale de stat, inclusiv China National Petroleum Corp., China Petrochemical Corp., Aluminium Corp. of China şi China Minmetals Corp., cu privire la orice oportunităţi de investiţii potenţiale în companii sau active ruseşti, adăugând că orice afacere ar fi menită să susţină importurile Chinei, deoarece ţara îşi creşte concentrarea pe securitatea energetică şi alimentară -, nu ca o dovadă de sprijin pentru invazia Rusiei în Ucraina.

Discuţiile sunt într-un stadiu incipient şi nu vor duce neapărat la un acord, au spus sursele, menţionând că unele discuţii între companiile energetice chineze şi ruse au început să aibă loc.

Oficialii companiilor chineze şi ruseşti mai sus amintite nu au comentat pe marginea celor publicate de Bloomberg.