ÎN MARTIE BNR a cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară în valoare de 367 milioane lei

Banca Naţională a României (BNR) a reintrat la cumpărare, luna trecută, pe piaţa secundară de obligaţiuni suverane şi a cumpărat titluri în lei în valoare de 367,3 milioane, potrivit statisticilor lunare publicate ieri de BNR. Achiziţiile din martie ridică stocul de titluri de stat în lei cumpărate de BNR din piaţa secundară la circa 5,89 miliarde de lei.

Acestea au fost primele achiziţii ale BNR după o pauză de 11 luni (începute în data de 9 martie) şi au fost operate pentru debloca practic piaţa primară în condiţiile lipsei de cerere pentru emisiunile prin care se finanţează guvernul după invazia rusească din Ucraina. Totodată, BNR a căutat cel mai probabil să aplice presiune descendentă pe costurile de finanţare ale Guvernului după creşterea randamentelor din debutul anului şi să transmită un semnal de încredere investitorilor.

Presiunea pe dobânzile de împrumut ale statului a rămas ridicată în martie în ciuda prezenţei constante în piaţa secundară, la cumpărare, a BNR. Reluarea achiziţiilor de către banca centrală a venit după atingerea unui nivel de 6,76% pentru costul de finanţare pe 10 ani, costurile acestea mari fiind aparent considerate nesustenabile.

Analiştii BCR Cercetare notau recent într-un raport că BNR targetează cel mai probabil niveluri de yield sustenabile şi sprijină emisiunile de datorie ale Ministerului Finanţelor - în debutul finalul lunii februarie şi debutul lunii martie, înainte de primele achiziţii ale BNR în 9 martie, Finanţele au avut o serie de emisiuni de datorie complet eşuate ca urmare a războiului din Ucraina şi a aversiunii la risc, iar ulterior achiziţiilor BNR piaţa primară s-a deblocat.

Ultima dată BNR a intrat la cumpărare în piaţa secundară de obligaţiuni în luna martie 2021, tot pe fondul unei presiuni în creştere pe condiţiile de finanţare ale Guvernului şi a unor probleme de finanţare pentru guvern. Achiziţiile au fost apoi întrerupte în aprilie 2021, după achiziţii cumulate de 147,4 milioane de lei în cele două luni.

Minuta ultimelor şedinţe de politică ale BNR nu mai face nicio referire la achiziţii de titluri de stat, la fel ca în 2021, ceea ce arată că BNR recurge la aceste operaţiuni doar în situaţii mai extreme de deteriorare şi mai precis în episoade de vânzare agresivă în piaţa de obligaţiuni. BNR a operat pentru prima dată achiziţii de titluri de stat la vârful tensiunilor financiare provocate de pandemia de Covid-19, în data de 20 martie 2020, după ce piaţa titlurilor de stat îngheţase şi rata de dobândă la 10 ani explodase la peste 6% cu o zi înainte.

Curba randamentelor pentru titlurile suverane în lei continuă să fie aplatizată (spread-ul dintre titlurile în lei pe 2 ani şi cele pe 10 ani la circa 60 de puncte de bază), dar nu inversată cum este cazul Ungariei şi Poloniei în regiunea noastră şi cum se întâmplă şi în Statele Unite unde dobânzile pe termen scurt au ajuns de asemenea la niveluri mai ridicate decât cele pe termen lung.

Achiziţiile BNR din piaţa secundară au dus în a doua jumătate a lunii martie la o scurtă inversare a curbei suverane pentru perechea 7y-10y şi la aplatizarea până spre inversare a curbei pentru perechile 3y-10y (22 puncte de bază) şi 5y-10y (4 puncte de bază) - ca urmare a scăderii mai accentuate a ratei pe 10 ani până la 5,7% în 19 martie. BNR nu a publicat până în prezent structura portofoliului de titluri de stat.

Per total, în 2022, guvernul preconiza înainte de majorarea actuală a dobânzilor un necesar de finanţare de 145,4 miliarde de lei. Din această sumă, 77 miliarde de lei reprezintă deficitul bugetar estimat (lipsa de venituri din buget acoperită din împrumuturi), iar sumele pentru refinanţarea datoriei sunt în creştere puternică în 2022 şi ajung la un estimat de 68,4 miliarde de lei - acestea vor fi cel mai probabil revizuite în creştere la proxima rectificare bugetară. Costurile de finanţare pentru datoria contractată sunt extrem de relevante în acest an şi în următorii în condiţiile în care România va înregistra deficite bugetare semnificative, de peste 3% din PIB, cel puţin până în 2024, iar necesarul pentru refinanţare creşte odată majorarea stocului de datorie. 

De asemenea, luna martie a fost lună cu deficit de lichiditate în sistemul bancar, ameliorat după o plată/scadenţă de 10,5 miliarde de lei a Ministerului de Finanţe în cea de-a doua săptămână din martie.

Raportul băncii naţionale arată că BNR a injectat în piaţă, în luna martie, prin operaţiuni repo, suma de 6,32 miliarde de lei, după ce în ianuarie împrumuturile repo de la BNR au fost de 5,8 miliarde de lei iar în februarie au fost inexistente. BNR realizează operaţiunile pentru a asigura lichiditatea necesară finanţării în bune condiţii a sectorului public, firmelor şi populaţiei.

Prin facilitatea permanentă de credit Lombard, pe o zi, pusă la dispoziţie de BNR băncilor care nu găsesc bani în piaţa interbancară şi au deficit la sfârşitul zilei, suma împrumutată în martie a fost de 10,52 miliarde de lei, în creştere puternică de la doar 536,7 milioane de lei în februarie. În ianuarie, suma pe Lombard a fost de 40,8 milioane de lei. Maximul anterior pe Lombard, unde dobânda este acum de 3,50% pentru bănci, a fost în octombrie 2020, de 2,32 miliarde de lei. Al doilea maxim pe Lombard a fost în aprilie 2020, lună în care împrumuturile de urgenţă acordate de BNR băncilor au fost de 1,64 miliarde de lei, iar cele prin repo de 13,6 miliarde de lei.

Totodată, sumele depuse la BNR de băncile cu exces de fonduri (dobânda este de 1,50%) au scăzut la cel mai redus nivel din decembrie 2021, 404,8 milioane de lei, de la 1,39 miliarde de lei în februarie. În ianuarie, sumele depuse la BNR de bănci au fost de 2,43 miliarde de lei.