ÎN SCANDALUL CORVETELOR, Compania olandeză Damen, victima PSD

Ecourile atribuirii suspecte către asocierea Naval Group (Franţa) - Şantierul Naval Constanţa a contractului pentru construirea celor patru corvete destinate Forţelor Navale sunt departe de a se stinge după contestarea atribuirii de către compania olandeză Damen.

Olandezii au şi de ce să fie supăraţi - ei sunt marii perdanţi în această afacere, în care liderii social-democraţi au devenit, peste noapte, marii câştigători ai tranzacţiei.

Necesitatea de înzestrare a Forţelor Navale cu vase militare a devenit evidentă după aderarea ţării noastre la NATO în anul 2004. Teodor Athanasiu, ministrul Apărării Naţionale în perioada 28 decembrie 2004-25 octombrie 2006, a declarat în anul 2005 că este necesară achiziţia unor avioane mediu curier, a cel puţin 24 avioane multirol, a 4 corvete multirol şi 4 nave vânător de mine.

Timp de 10 ani după declaraţia lui Athanasiu, guvernele conduse de Călin Popescu-Tăriceanu, Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu şi Victor Ponta nu au demarat nicio acţiune pentru achiziţia corvetelor respective. Abia în 8 august 2015, ministrul apărării din guvernul Ponta, Mircea Duşa, a declarat că ministerul de resort are un program pe o perioadă mai lungă care se referă atât la modernizarea altor nave din dotarea Forţelor Navale, dar şi la achiziţia de nave noi, mai ales a navelor de tip corvetă, care sunt foarte necesare acestor forţe.

Declaraţia lui Duşa a fost precedată de dezbaterea în anul 2013 de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a strategiei de înarmare. Cu acel prilej, mai multe companii străine au avut dis­cuţii cu oficiali ai statului român. Reprezentanţii companiilor respective au prezentat oferte, dintre care unele includeau investiţii în şantierele navale din ţara noastră.

Din dialogul cu companiile respective, se pare că la sfârşitul anului 2015 sau în cursul anului 2016, la nivelul Departamentului de Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale s-a luat o decizie cu privire la oferta cea mai convenabilă pentru statul român. Astfel, la iniţiativa secretarului de stat pentru Armamente, Gabriel Leş, ce era membru PSD dar nu a fost schimbat din funcţie de premierul tehnocrat Dacian Cioloş, guvernul aproba HG 906 din 29 noiembrie 2016, hotărâ­re privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului strategic de înzestrare "Corveta multifuncţională".

Guvernul a decis să adopte actul normativ cu respectarea dispoziţiilor OUG 114/2011, care transpune Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, şi care stipulea­ză că Executivul are dreptul de a stabili circumstanţele şi procedurile specifice pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică în situaţiile prevăzute de art. 346 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Articolul 346 din TFUE spune că orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecţia intereselor esenţiale ale siguranţei/securităţii sale şi care se referă la producţia sau comerţul cu armament, muniţie şi material de război.

• Gabriel Leş susţinea un acord cu Damen, Tăriceanu nu înţelegea, iar Ponta contesta achiziţia

În studiul de concept pentru produsul "Corveta multifuncţională", elaborat în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, la Departamentul Armamente, condus de secretarul de stat Gabriel Leş, au fost analizate 13 proiecte de corvete, dintre care patru satisfăceau cerinţele Forţelor Navale Române.

MApN susţinea, în noiembrie 2016, că achiziţionarea corvetelor direct de la compania Damen prezenta mai multe avantaje. Primul era că navele respective urmau să fie construite la Galaţi, ceea ce îndeplinea interesul de securitate al ţării noastre, mai precis asigurarea securităţii furnizării navelor după construire şi a securităţii mentenanţei, după darea în exploatare.

De asemenea, oficialii Armatei Române coordonaţi de secretarul de stat Gabriel Leş afirmau că Şantierul Naval Damen Galaţi SA va colabora cu reprezentanţii industriei naţionale de apărare, atât în construcţia corvetelor, cât şi în modernizarea altor nave aflate în dotarea Forţelor Navale Româ­ne. Un punct forte din materialul pregătit pentru guvernul Cioloş de către MApN era faptul că prin acordarea contractului către Damen obligaţiile de acţiuni compensatorii (offset) vor fi respectate de către compania olandeză, ceea ce urma să ducă la dezvoltarea industriei de profil din ţara noastră şi a industriei de apărare.

În materialul trimis guvernului Cioloş, MApN susţinea că "informaţiile vehiculate cu privire la preţuri mult mai mici obţinute de alte ţări la achiziţia unor nave militare de acest tip nu au corespondent în realitate. Costurile totale ale celor patru corvete au fost estimate pe baza unor proceduri care pot fi uşor verificate de autorităţile naţionale competente".

Toate aceste detalii nu au fost înţelese de senatorul Călin Popescu Tăriceanu care, atunci când achiziţia res­pectivă trebuia aprobată în Parlament, s-a opus în Comisia de apărare. Tăriceanu a solicitat ca discutarea acestui proiect, în valoare de 1,6 miliarde de euro, să fie amânată pentru următorul Legislativ, ce urma să se constituie după alegerile din 11 decembrie 2016.

De partea lui Tăriceanu a fost şi fos­tul premier Victor Ponta, care a susţinut că preţul de achiziţie oferit de Damen era cu 600 de milioane de euro mai mare decât cel oferit de un consorţiu turco-român care moderniza fregate în portul Constanţa.

Cert este că, la sfârşitul anului 2016, coaliţia PSD-ALDE a reuşit să blocheze achiziţia corvetelor, deşi întregul material pentru aceasta fusese întocmit sub coordonarea secretarului de stat Gabriel Leş, unul dintre membrii de vază ai social-democraţilor.

Chestiunea a fost reluată abia în martie 2017. Guvernul Grindeanu a adoptat în 15 martie 2017 o hotărâre prin care a abrogat HG 906/2016 emisă de cabinetul Cioloş pentru achiziţia corvetelor multifuncţionale. Curios este că, înainte de şedinţa de guvern, Gabriel Leş, care devenise între timp ministru al Apărării Naţionale, a anunţat că va iniţia o nouă procedură de achiziţie a corvetelor pentru care va cere aprobarea prealabilă a Parlamentului.

Legislativul, condus de coaliţia majoritară PSD-ALDE, a adoptat în cursul anului 2017 un nou act normativ privind programul de înzestrare a Armatei în care este prevăzută şi construirea celor patru corvete multifuncţionale.

• Şantierul Naval Mangalia, achiziţionat de Damen, pentru construirea corvetelor

Dar anul respectiv a fost dominat de schimbările dese de premieri din partea PSD şi demararea achiziţiei privind corvetele a fost amânată. Au trebuit să pice guvernele Grindeanu şi Tudose, pentru ca, abia la jumătatea lunii februarie 2018, guvernul Dăncilă să aprobe HG nr. 48/2018 pentru programul privind corvetele multifunc­ţionale. În urma adoptării acestui act normativ, la 1 martie 2018 a fost iniţiată procedura specifică de achiziţie pentru atribuirea acordului-cadru de furnizare a produsului "Corvetă multifuncţională".

Numai că, în tot acest timp, probabil pe baza acordului verbal şi scris pe care le-a obţinut în toamna anului 2016 de la fostul secretar de stat Gabriel Leş, compania Damen, deşi deţine Şantierul Naval Galaţi, a început demersurile pentru achiziţionarea Şantierului Naval Mangalia, deoarece spera că va obţine în sfârşit contractul de construire a corvetelor. Negocierea privind preluarea pachetului majoritar de acţiuni, de 51%, de la compania coreeană DMHI, a fost una dificilă, din cauza situaţiei financiare grave în care se afla Şantierul Naval Mangallia. La începutul anului trecut, olandezii de la Damen Shipyards Group, anunţau că au ajuns la un acord cu coreeni de la DMHI pentru preluarea Şantierului Naval Mangalia pentru 26 milioane de dolari.

După aceste acord, în urma negocierilor care au durat mai bine de jumătate de an, statul român şi grupul Damen au stabilit modul în care vor administra, în comun, Şantierul Naval Mangalia. Damen a cesionat statului român, cu titlu gratuit, 2% din pachetul majoritar de acţiuni. Prin această cesiune, statul a devenit acţionar majoritar, iar Damen urma să aibă controlul operaţional, adică să ocupe posturile de directori şi să conducă efectiv Şantierul Naval Mangalia. Pentru că legislaţia nu permitea predarea de către acţionarul majoritar către cel minoritar a conducerii operative, guvernul Dăncilă a schimbat chiar legislaţia în domeniu. Astfel, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată la mijlocul lunii iulie 2018, cabinetul Dăncilă a dat posibilitatea olandezilor de la Damen să preia controlul Şantierului Naval Mangalia. Proiectul a fost iniţiat de Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor.

Practic, prin toate acţiunile liderilor PSD privind Şantierul Naval Mangalia, aceştia rezolvau o problemă economică şi socială care stătea să explodeze şi dădeau, indirect, asigurări celor de la Damen că în locaţia respectivă vor putea construi corvetele, după ce procedura de achiziţie se va finaliza.

• Compania Damen a căzut în plasa întinsă de PSD

Din păcate pentru olandezii de la Damen, lucrurile nu aveau să stea deloc aşa. Odată văzuţi cu sacii în căruţă, adică scăpaţi de grija falimentului ce bătea la poarta Şantierului Naval Mangalia, se pare că liderii PSD au decis să îi tragă pe sfoară pe cei de la Damen. Astfel că principalul criteriu de atribuire a contractului privind corvetele multifuncţionale a devenit preţul cel mai scăzut, deşi ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, susţinea că vor fi luate în considerare şi criteriile tehnice.

Andrei Ignat, fostul secretar de stat de la Departamentul Armamente, probabil că a simţit manevrele celor din cadrul puterii politice, privind intenţia de a favoriza, în cadrul achiziţiei, asocierea Naval Group - Şantierul Naval Constanţa în dauna celor de la Damen. Astfel că a trimis dosarul la Parchetul General susţinând că în cauză ar fi fost comise fapte ce ar fi avut legătură cu siguranţa naţională. Gestul i-a fost fatal lui Ignat, care, în 8 iunie 2019 a fost demis de premierul Viorica Dăncilă la solicitarea ministrului de resort Gabriel Leş.

După aproape trei săptămâni, cu prilejul reuniunii miniştrilor apărării din ţările membre NATO, ce a avut loc la Bruxelles, între 25 şi 27 iunie, Gabriel Leş a avut o întâlnire cu omologul său din Franţa, Florence Parly.

Coincidenţă sau nu, la câteva zile după această întâlnire, Departamentul de Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale a anunţat, în 2 iulie 2019, că asocierea alcătuită din compania franceză Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa a câştigat achiziţia privind construirea celor patru corvete destinate Forţelor Navale Româ­ne. Deşi Gabriel Leş a încercat să arate că atribuirea s-a făcut pe mai multe criterii, din declaraţiile sale făcute a doua zi, cu prilejul unei conferinţe de presă, a reieşit că respectivul contract a fost dat asocierii care a oferit preţul cel mai scăzut.

În acest fel, olandezii de la Damen au rămas cu banii luaţi pentru pachetul majoritar de la Şantierul Naval Mangalia, cu transformarea lor de guvernul Dăncilă în acţionari minoritari în acel şantier, fără contractul privind construcţia corvetelor şi fără posibilitatea de a recupera rapid investiţia făcută la ţărm de mare. Asta în timp ce PSD şi-a văzut toţi sacii în aceeaşi căruţă.