În timp ce ancheta Parchetului European trenează, Pfizer acţionează... în instanţă

Un document judecătoresc obţinut de Politico arată că Pfizer, împreună cu partenerul său BioNTech, au deschis la începutul acestui an proceduri judiciare împotriva guvernului de la Budapesta pentru livrările de vaccin COVID-19.

Un purtător de cuvânt al Pfizer a confirmat cazul pentru sursa citată, procedura desfăşurându-se în prezent la Tribunalul din Bruxelles.

Potrivit documentului citat, este vorba despre refuzului guvernului Viktor Orban de a plăti 60 milioane euro pentru 3 milioane doze de vaccin BioNTech/Pfizer, Ungaria notificând compania Pfizer în noiembrie 2022 că nu intenţionează să plătească, din cauza cheltuielilor bugetare cauzate de conflictul din Ucraina.

La audierea din prima cameră care a avut loc în martie 2023, judecătorul belgian Thierry Delvaux a constatat că nu se poate pronunţa doar după simpla dezbatere în contradictoriu a celor două părţi, mai ales că statul ungar a contestat creanţa celor de la Pfizer şi a înregistrat litigiul pe rolul Tribunalului francofon de primă instanţă din Bruxelles, dar de atunci şi până acum nu s-a mai întâmplat nimic în dosarul respectiv.

În apărarea companiei Pfizer, reprezentanţii acesteia susţin în cererea adresată instanţei belgiene că neplata constituie o încălcare a celui de-al doilea contract de achiziţie încheiat între Pfizer/BioNTech cu Comisia Europeană, contract în cadrul căruia Ungaria figurează ca stat membru al UE participant la achiziţia vaccinului Comirnaty.

Avocaţii companiei Pfizer mai arată că într-o scrisoare adresată guvernului ungar la 29 septembrie 2022, conducerea companiei a scris: "Plata anticipată reprezintă o condiţie pentru livrarea vaccinurilor. Pentru a facilita plata, noi putem să acceptăm, în mod excepţional, preplăţi săptămânale pentru a garanta livrarea vaccinurilor".

Cu toate acestea, la 11 noiembrie 2022 guvernul de la Budapesta a spus că nu poate onora plata din cauza situaţiei bugetare precare cauzată de conflictul din Ucraina şi a solicitat companiei Pfizer să reducă numărul de doze de la 3 milioane la 150.000, iar dacă firma respectivă nu va fi de acord, să retragă comanda iniţială de 3 milioane doze.

Referitor la solicitările Executivului de la Budapesta, în 22 noiembrie 2023 compania Pfizer a răspuns că Ungaria a comandat respectivele doze de vaccin în 22 mai 2022, la trei luni după declanşarea războiului din Ucraina, eveniment care se pare că nu a fost luat în calcul la efectuarea acestei comenzi ce urma să fie onorată de gigantul farmaceutic în octombrie şi noiembrie 2022.

Ungaria nu este singurul stat european care se confruntă cu o cerere de chemare în judecată formulată de Pfizer, existând un dosar similar şi împotriva Poloniei.

În ceea ce priveşte dosarul împotriva guvernului de la Varşovia, Tribunalul francofon de primă instanţă din Bruxelles a efectuat, în urmă cu două zile, o primă audiere la finalul căreia ambele părţi au convenit să amâne procesul până pe 30 ianuarie 2024. În acest dosar, Pfizer acuză că Polonia a refuzatr nejustificat să accepte în aprilie 2022 o livrare de 60 milioane doze de vaccin anti-Covid 19. La acea vreme, Varşovia a invocat forţa majoră, adică presiunea asupra finanţelor publice ca urmare a unui aflux de refugiaţi după invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă. Luna trecută, la scurt timp după alegerile din Polonia, Pfizer a declarat că va trimite Varşovia în instanţă pentru plata nereuşită, pe care sursa citată o estimează la aproximativ 1,2 miliarde euro pe baza preţurilor raportate la vaccinuri. Co-dezvoltatorul vaccinului, BioNTech din Germania, s-a alăturat şi el acestor proceduri.

Cele două cazuri se adaugă la un număr tot mai mare de proceduri judiciare legate de eforturile UE de achiziţie de vaccinuri din epoca pandemiei.

Amintim că la finalul lunii trecute, fostul premier Florin Cîţu şi foştii miniştri ai sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă au fost puşi sub urmărire penală de procurorii DNA pentru abuz în serviciu, din cauza achiziţionării în primul trimestru al anului 2021 a unui surplus de doize de vaccin anti-Covid 19, deşi stocurile din depozite erau considerabile, achiziţie ce ar fi cauzat bugetului de stat un prejudiciu de peste 1 miliard de euro.

Menţionăm că în septembrie 2022, Parchetul European condus de procurorul-şef Laura Codruţa Kovesi a anunţat că a deschis un dosar penal în care se fac cercetări in rem (n.red. - cu privire la faptele reclamate) legat de achiziţia de vaccinuri anti-Covid 19 contractată de la Pfizer de Comisia Europeană, în urma negocierilor purtate de preşedintele Ursula von der Leyen, dar de atunci şi până acum nu a mai venit nicio veste dinspre instituţia europeană cu sediul la Luxemburg despre respectiva cauză.

Totodată, lobbystul belgian Frederic Baldan a deschis şi la finalul anului 2022 un dosar penal împotriva preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru rolul pe care aceasta l-a avut la intermediarea celui mai mare contract de vaccin al UE, pentru 1,1 miliarde doze de vaccin anti-Covid 19, dosar ce se află pe rolul instanţelor belgiene.

Publicaţia americană New York Times a dat şi ea în judecată Comisia Europeană deoarece instituţia de la Bruxelles a refuzat să dezvăluie mesajele schimbate pe WhatsApp în martie şi aprilie 2021 de către Ursula von der Leyen cu Albert Bourla, CEO-ul companiei Pfizer.