ÎN TIMP CE NUMĂRUL DEPENDENŢILOR DE DROGURI CREŞTE VĂZÂND CU OCHII, DIICOT a capturat din piaţă heroină de 40 milioane euro

Procurorii DIICOT au confiscat, ieri, o cantitate de 333 de kilograme de heroină, în valoare estimată la 40 milioane euro şi au adus captura "la filmare", într-o conferinţă de presă.

Substanţele interzise au fost găsite în rezervoarele a două camioane ce tranzitau ţara noastră cu destinaţia Ucraina.

Potrivit procurorilor, patru persoane au fost reţinute ieri pentru 24 de ore, respectiv inculpaţii Yigit Hakan, Săman George-Solomon, Bîngă Liviu-Constantin şi Sincar Huseyin, acuzaţi de DIICOT că, în perioada aprilie 2014 - iulie 2015, au constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni privind traficul intern şi internaţional de heroină.

"Ca mod de operare s-a reţinut că inculpaţii au efectuat transporturi de droguri pe mai multe rute, din Ucraina şi Turcia spre Europa de Vest, cu tranzitarea României, sub paravanul unor societăţi comerciale ce deţin autocamioane înmatriculate în România şi în care erau amenajate lăcaşuri speciale pentru disimularea drogurilor", precizează comunicatul DIICOT.

Totodată, procurorii susţin că inculpaţii urmează să fie prezentaţi Tribunalului Bucureşti, cu propunerea de arestare preventivă.

"Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate pe raza municipiului Râmnicu -Vâlcea, au fost identificate şi ridicate 2 autoturisme de lux, mai multe telefoane mobile, calculatoare, laptop-uri precum şi suma de 136.000 de euro", au mai precizat procurorii DIICOT.

Consumul şi traficul de droguri sunt fenomene care preocupă autorităţile la nivelul Uniunii Europene, după cum o arată studii recente ale instituţiilor de specialitate, citate de Agenţia Naţional Antidrog.

Contactaţi de ziarul BURSA, medicii de la Centrul de Evaluare şi Tratament al Toxicodependenţelor pentru Tineri "Sfântul Stelian" ne-au explicat că această problemă tinde să se acutizeze în ţara noastră, întrucât "numărul dependenţilor de droguri creşte văzând cu ochii".

Aceştia ne-au declarat: "Rata de succes a tratamentelor este foarte mică pentru aceşti pacienţi. Cei mai mulţi dependenţi de droguri sunt în oraşele mari din ţară, Bucureşti fiind în topul listei. La "Sfântul Stelian" avem câteva sute de pacienţi. Noi suntem optimişti privind succesul tratamentelor, chiar dacă am avut puţine astfel de cazuri fericite".

• ANA: "3,8% dintre adolescenţi au experimentat cel puţin o dată drogurile"

Un sondaj realizat anul trecut de Agenţia Naţională Antidrog arată că 3,8% dintre adolescenţii români au experimentat cel puţin o dată un tip sau altul de droguri.

"Restrângând eşantionul studiat doar la adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, autorii concluzionează că prevalenţa consumului de droguri de-a lungul vieţii este de 5,4% şi, în plus, dacă se restrânge în continuare eşantionul, procentul adolescenţilor cu vârsta de 14 ani şi peste din mediul urban care au consumat vreodată droguri este de 7,5%", mai spun autorii studiului.

Potrivit acestora,consumul de droguri pare să fie mai răspândit în rândul băieţilor, în timp ce, în rândul fetelor, este mai răspândit consumul de sedative, somnifere şi antidepresive. În funcţie de mediul de rezidenţă, consumul de droguri este rar întâlnit în cazul adolescenţilor de la sate, conform aceleiaşi surse.

În plus, reprezentanţii Agenţiei Naţionale Antidrog susţin că niciun adolescent din mediul rural nu a consumat heroină, în timp ce 0,3% dintre cei ce trăiesc în urban au făcut acest lucru.

Cercetarea ANA mai arată că vârsta medie la debutul în consumul de droguri, în rândul băieţilor, este de 11 ani, la consumul de somnifere, 13 ani pentru antidepresive, respectiv 14 ani la consumul de sedative şi tranchilizante. Comparativ cu băieţii, fetele par să înceapă utilizarea drogurilor la o vârstă mai mare, cea mai mică vârstă medie de debut în rândul fetelor fiind de 15 ani, pentru consumul de antidepresive.

Observatorul European de Droguri şi Toxicomanii (EMCDDA) şi Biroul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC) au lansat recent rapoartele privind situaţia drogurilor la nivel comunitar UE, respectiv la nivel mondial. Pe de o parte, EMCDDA relevă că problemele legate de heroină reprezintă, în continuare, o mare parte din costurile sociale şi de sănătate legate de droguri din Europa, dar tendinţele recente în domeniu au fost "relativ pozitive". Potrivit aceluiaşi raport, a scăzut numărul persoanelor care apelează pentru prima dată la un tratament specializat pentru probleme generate de consumul de heroină: 23.000 în 2013, comparativ cu 59.000 în 2007. Canabisul rămâne drogul ilegal cel mai consumat în Europa, cu o cifră estimată la 19,3 milioane de adulţi (15-64 ani), care raportează că au consumat acest drog în ultimul an, din care 14,6 milioane sunt adulţi tineri (15-34 ani), conform EMCDDA.

Pe de altă parte, raportul UNODC arată că, la nivel mondial, consumul de droguri rămâne stabil, iar accesul la tratament al consumatorilor de droguri este încă scăzut.

"Se estimează că 246 milioane de persoane (puţin peste 5% din cei cu vârsta între 15 - 64 ani din întreaga lume - ceea ce înseamnă una din 20 persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani) au consumat droguri ilicite în 2013", conform UNODC, care subliniază: "Comparativ cu anul precedent, aceasta reprezintă o creştere cu 3 milioane de persoane a populaţiei de consumatori de droguri, dar, compensând cu creşterea populaţiei mondiale, se poate spune că prevalenţa consumului de droguri ilicite la nivel mondial a rămas stabilă".

Totodată, rapoartele menţionate relevă că numărul anual de decese asociate consumului de droguri a rămas relativ neschimbat, dar "continuă să fie inacceptabil de mare, dacă ne gândim că, anual, aproape 200.000 de persoane continuă să-şi piardă viaţa prematur, de cele mai multe ori din cauza unei supradoze de droguri".

În plus, datele citate de Agenţia Naţională Antidrog arată că, până în decembrie 2014, 541 de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, care au un impact negativ de sănătate, au fost raportate de 95 de ţări, fiind cu 20% mai mult comparativ cu anul anterior, când s-au înregistrat doar 450.