ÎN TIMP CE STATUL TERGIVERSEAZĂ MAJORAREA CAPITALULUI CU TERENURILE  OMV a dat în judecată statul român

OMV, acţionarul majoritar al "Petrom", a iniţiat o procedură de arbitraj împotriva statului român, pe data de 7 martie, la Curtea Internaţională de la Paris, pentru plata unor obligaţii de mediu de 34 de milioane de euro, pe care statul şi le-a asumat, prin contractul de privatizare, reiese din raportul anual al companiei austriece.

Conform OMV, valoarea totală a creanţei faţă de statul român este 542 milioane de euro, suma fiind legată de obligaţiile privind costurile de dezafectare şi restaurare ale OMV Petrom.

OMV a apelat la Tribunalul Internaţional, după ce nu a reuşit o soluţionare amiabilă a disputei cu statul român.

În octombrie 2016, OMV anunţa că va recurge la această măsură, potrivit prospectului prin care Fondul Proprietatea şi-a vândut un pachet din "Petrom": "În conformitate cu Contractul de Privatizare, OMV Aktiengesellschaft (OMV) este îndreptăţit să solicite Statului Român rambursarea, sub condiţia îndeplinirii anumitor cerinţe pentru costurile de dezafectare şi de mediu efectuate de noi pentru restaurarea şi curăţarea zonelor în care s-au desfăşurat activităţi înaintea momentului privatizării societăţii care a avut loc în 2004.

La data de 30 iunie 2016, valoarea netă actualizată a creanţei asupra statului român pentru costurile estimate de dezafectare şi de mediu a fost în sumă de 2.616 milioane lei, deoarece vizează activităţi specifice care s-au desfăşurat înaintea privatizării. Mai mult, în aprilie 2016, OMV a trimis statului român o notificare cu privire la anumite creanţe neplătite de către statul român în legătură cu anumite obligaţii de dezafectare a unor sonde şi de refacere a mediului în valoare de aproximativ 153 milioane lei. Începând cu data trimiterii acestei notificări, conform Contractului de Privatizare, OMV şi Statul Român au la dispoziţie 180 de zile pentru a rezolva în mod amiabil neînţelegerea. Dacă înţelegerea amiabilă nu se realizează, OMV ar putea iniţia proceduri arbitrale împotriva Statului Român, în conformitate cu regulile ICC Paris, Franţa. Nerespectarea obligaţiilor de plată de către Statul Român ar avea un efect negativ semnificativ asupra activităţii noastre, rezultatelor operaţionale şi situaţiei financiare. În plus, aceste proceduri ar putea da naştere unor conflicte între OMV şi Statul Român în calitatea sa de unul dintre cei mai importanţi acţionari, ceea ce ar putea ar avea un impact asupra abilităţii noastre de adopta acţiuni corporative care necesită aprobarea acţionarilor".

OMV precizează, în raportul anual, că are de recuperat, de la statul român, creanţe de 72 milioane euro pentru costurile legate de curăţarea mediului şi de 469 milioane euro, pentru costurile legate de dezafectare.

Statul s-a angajat, prin Legea 555/2004 privind privatizarea SNP Petrom, să despăgubească în perioada 2005-2019 compania Petrom pentru poluarea istorică înainte de privatizare.

Surse din piaţă spun că atât lucrările, cât şi valoarea acestora sunt stabilite de o Comisie interministerială, dar că statul nu şi-ar fi achitat niciodată obligaţiile. Potrivit acestora, Petrom a primit, totuşi, la un moment dat, aproximativ 25-30 de milioane de euro, în contul acestor obligaţii, însă din fonduri europene, după ce Comisia Europeană şi-a dat acordul în acest sens.

Statul român se ţine de cuvânt şi dă bani pentru decontaminările de la Petrom, numai că fondurile vin de la Bruxelles şi nu din bugetul naţional, a scris, în 2014 Focus Energetic.

Conform acestei publicaţii, contractul de privatizare Petrom cuprinde, în Anexa P, toate condiţiile de mediu pe care noul proprietar, OMV, trebuia să le îndeplinească: "Lista este extrem de laborioasă, plecând de la măsurile de protecţia mediului din benzinării şi până la dezafectarea conductelor nefuncţionale. Pe categorii, obligaţiile de mediu au fost evaluate, în 2004, la 26,037 milioane de euro pentru Arpechim, 31,861 milioane de euro pentru Petrobrazi, 45,824 milioane de euro pentru Doljchim, 29,233 milioane de euro pentru distribuţie şi comercializare şi 29,233 milioane de euro pentru sectorul upstream. În total, costurile de mediu cunoscute la momentul privatizării au fost evaluate la 178,555 milioane de euro.

În 2009, Ministerul Mediului a reuşit să constituie Comisia care să analizeze cererile de plată înaintate de Petrom, pentru decontarea lucrărilor de ecologizare făcute potrivit legii de privatizare. Până acum, Ministerul Mediului nu a acceptat la plată nici una dintre cele două cereri de decontare a lucrărilor de decontaminare făcute de OMV Petrom, motiv pentru care compania austriacă a sesizat Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris, încă din 2011. Compania a cerut obţinerea unei interpretări obiective a două solicitări adresate statului român, privind rambursarea a circa 21 milioane euro (91,68 milioane lei), sumă cheltuită pentru activităţi de decontaminare".

Focus Energetic preciza atunci că divergenţele dintre cele două părţi, statul român şi compania de petrol, se refereau la sumele solicitate pentru lucrările executate, adică, Petrom ar fi făcut "exces" de studii.

La data respectivă, Ministerul Mediului a respins pretenţiile OMV Petrom, considerând că "răspunderea statului român nu poate fi angajată în ce priveşte plata sumelor notificate, deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile de acordare a despăgubirilor pentru pierderile de mediu suferite de societate (OMV Petrom - n.r.) prevăzute în contractul de privatizare a Petrom".

Ulterior, în presă, a apărut informaţia că România a pierdut procesul şi a fost bună de plată.

La momentul privatizării Petrom, statul român nu avea niciun inventar al siturilor contaminate sau cu potenţial de contaminare, cu atât mai puţin o estimare a eventualelor despăguriri la care se angaja, conform informaţiilor din presă.

La începutul anului 2008, OMV Petrom a evaluat cheltuielile de mediu pe care ar urma să le recupereze de la stat la 1,707 miliarde de lei (511 milioane euro), ceea ce reprezintă peste trei sferturi din preţul încasat de stat la privatizarea companiei, conform Mediafax.

Grupul austriac OMV a achiziţionat participaţia majoritară la Petrom în anul 2004, printr-o tranzacţie de 1,5 miliarde de euro, sub formă de achiziţie directă de acţiuni - 668 milioane de euro - şi majorare de capital - 832 milioane de euro.

Dacă OMV Petrom îşi urmăreşte interesele conferite de contractul de privatizare, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre statul român.

Curtea de Conturi a transmis numeroase avertizări privind neîndeplinirea obligaţiei din contractul de privatizare de majorare a capitalului social al OMV Petrom, cu terenurile aportate de stat.

Statul român a fost extrem de îngăduitor faţă de acest subiect, acceptând o amânare continuă a majorării, deşi Petrom mai are de obinut certificate de proprietate pe numai 0,78% din totalul terenurilor aportate de stat, conform unui răspuns al Ministerului Energiei, transmis ziarului "BURSA", la finalul anului trecut.

Recent, Florin Cîţu, vicepreşedintele Comisiei de Buget Finanţe a Senatului, a luat atitudine şi a spus că intenţionează să-l cheme pe secretarul general al guvernului Mihai Busuioc, propus pentru un loc în Consiliul de Supraveghere Petrom, la Comisia de Buget Finanţe a Senatului, pentru explicaţii.

Sunt deja cinci ani de zile de când Victor Ponta şi guvernul PSD ar fi trebuit să majoreze participaţia statului la cea mai mare companie din România, OMV Petrom, a scris Florin Cîţu, vicepreşedintele Comisiei de Buget Finanţe a Senatului, pe Facebook, făcând referire la obligaţia de majorare a capitalului companiei cu terenurile aportate de stat, conform contractului de privatizare.

Subiectul majorării de capital a OMV Petrom a fost ridicat şi de Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, care a scris Curţii de Conturi că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ar putea interveni, prin pârghiile legale pe care le deţine, să solicite OMV PETROM să procedeze la majorarea capitalului social prin aport în natură cu contravaloarea terenurilor pentru care a obţinut titlul de proprietate de la Statul Român.

Petrom a primit un ultimatum de la autorităţile române, în 2014, pentru majorarea de capital, iar conducerea companiei s-a angajat să facă diligenţele necesare, dar majorarea a rămas în aer.