ÎN URMA MAJORĂRII PREŢURILOR ENERGIEI ELECTRICE Populaţia Uniunii Europene este supusă riscului de sărăcie

Preţurile energiei electrice au crescut vertiginos în ultimele luni, amplificând îngrijorarea în rândul a milioane de europeni care vor fi nevoiţi să aleagă între a-şi plăti facturile şi a pune mâncare pe masă în această iarnă, potrivit Euractiv.

"Din păcate, cei vulnerabili vor fi obligaţi să plătească preţul pentru volatilitatea sistemului nostru energetic pe bază de combustibili fosili", a spus Martha Myers, reprezentant al Friends of the Earth, un ONG de mediu.

"Este o tragedie că, pe unul dintre cele mai bogate continente din lume, una din patru gospodării europene trebuie să decidă între a îşi încălzi casele şi a avea mâncare pe masă", a declarat aceasta pentru Euractiv.

Aproximativ 31 de milioane de europeni trăiau în sărăcie energetică şi nu şi-au putut permite să îşi încălzească în mod corespunzător locuinţele, potrivit cifrelor Eurostat citate de Comisia Europeană în raportul său din 2021.

Cu toate acestea, mulţi spun că acest număr poate fi subestimat, deoarece nu există o definiţie comună a sărăciei energetice în Europa, ceea ce face dificilă evaluarea problemei.

De exemplu, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei a calculat în 2019 că 50 de milioane de oameni trăiau în sărăcie energetică, cu aproape 20 de milioane mai mult decât ultimele estimări ale UE.

Myers a avertizat că acest număr ar putea creşte la 80 de milioane din cauza crizei actuale a preţurilor la energie combinată cu impactul crizei COVID.

Comisia Europeană a recunoscut riscul creşterii sărăciei energetice şi a prezentat un set de propuneri pentru a ajuta statele membre ale Uniunii Europene să facă faţă preţurilor ridicate la energie.

"În timp ce recentele creşteri ale preţurilor afectează întreaga populaţie , cei săraci energetic şi gospodăriile cu venituri mici şi medii sunt cel mai afectate, deoarece cheltuielile înregistrează cote semnificativ mai mari din veniturile lor pe energie", a precizat executivul UE.

Deşi rata sărăciei energetice variază de la o ţară la alta, cercetătorii spun că această creştere continuă a preţului energiei este agravată de criza COVID-19, notează sursa citată.

"La ceea ce ne-am putea aştepta este agravarea sărăciei energetice existente, mai mult decât oamenii care cad efectiv în sărăcia energetică - cel puţin asta provine din datele pe care le avem în Franţa", a spus Camille Defard, cercetător pentru politica energetică a UE la Institutul Jacques Delors.

"Am văzut că nu sunt mai mulţi oameni săraci, dar cei mai săraci sunt din cauza crizei COVID-19. Cred că ne-am putea aştepta la rezultate similare, din cauza crizei energetice", a declarat aceasta pentru Euractiv.

Deja înainte de pandemie, una din cinci persoane din UE era expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială sau aproximativ 110 milioane de persoane, potrivit preşedintelui Comitetului Economic şi Social European (CESE).

Statele membre ale Uniunii Europene au implementat un set de măsuri pentru a atenua impactul creşterii preţurilor energiei electrice care au crescut în timpul verii şi au ajuns la o criză internaţională până la mijlocul toamnei.

Pe termen scurt, măsurile constau în amânări ale facturilor, scăderi de taxe şi ajutoare de urgenţă acordate consumatorilor cu venituri mici pentru a putea achita facturile la energie. Potrivit sursei citate, Spania, Franţa, Italia şi Grecia au adoptat astfel de măsuri pentru a ajuta gospodăriile vulnerabile.

Pentru a ghida guvernele naţionale, Comisia Europeană a prezentat în octombrie o "cutie de instrumente" pe care ţările le pot utiliza pentru a face faţă crizei. Setul de instrumente include soluţii pe termen scurt şi lung pentru a reduce presiunea asupra gospodăriilor şi întreprinderilor mici "fără a afecta piaţa internă a energiei a UE sau tranziţia ecologică pe termen mediu".

Statele membre ale UE au, de asemenea, acces la 10,8 miliarde de euro în venituri suplimentare generate din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii care au fost acumulate de la începutul anului, a precizat Comisia Europeană.

Pe termen lung, soluţia propusă de Bruxelles este reducerea dependenţei de combustibilii fosili importaţi prin creşterea economiilor de energie şi creşterea cantităţii de surse regenerabile de origine autohtonă în mixul energetic al Europei.

"Singurul remediu pe termen lung împotriva şocurilor cererii şi a volatilităţii preţurilor este tranziţia către un sistem energetic verde şi mai eficient bazat în mare parte pe surse locale", a declarat comisarul UE pentru energie, Kadri Simson, adăugând că energia eoliană şi solară "au continuat să furnizeze cea mai accesibilă energie electrică pe piaţa pe tot parcursul crizei".

Cu toate acestea, tranziţia energetică va dura timp, iar specialiştii avertizează că volatilitatea pe pieţele energetice va rămâne probabil ridicată, deoarece tranziţia ecologică va crea mai multă incertitudine în privinţa petrolului şi gazelor.

"Va exista o creştere pe termen lung a preţurilor la energie din cauza tranziţiei ecologice", a declarat ministrul francez al economiei Bruno le Maire, care a prezis că aceasta va fi "una dintre problemele politice majore pentru următorii ani".

Claude Turmes, ministrul energiei din Luxemburg, a folosit termeni similari în timpul unui briefing de presă desfăşurat recent la Bruxelles. "Întrebarea este dacă va exista mai multă volatilitate pe pieţele energetice pe drumul către neutralitatea climatică pe termen lung", a transmis acesta jurnaliştilor. "Şi acesta este ceva care nu este complet surprinzător, deoarece investiţiile în combustibilii fosili sunt mai puţin sigure pe termen mediu şi lung şi astfel marjele de siguranţă pe aceste pieţe sunt probabil mai mici."

"Unii susţin că această situaţie nu va dura dincolo de primăvara anului 2022, dar probabil că se va întâmpla din nou, mai ales când luaţi în considerare tranziţia verde. Vom avea nevoie de mult mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte gazul de rezervă în cazul lipsei de energie regenerabilă. Şi cu mai multe surse regenerabile care intră în reţeaua electrică, nu este exclus ca această situaţie să se repete", a spus Els Bruggeman, reprezentant al organizaţiei Euroconsumers.

"Mai mult ca oricând, a devenit clar că tranziţia verde trebuie să fie o tranziţie justă, iar dacă populaţia nu este implicată nu va funcţiona", a adăugat aceasta pentru Euractiv într-un interviu.

Sărăcia energetică nu este doar o problemă în Europa. La nivel global, unul dintre obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite este asigurarea accesului la "energie accesibilă, fiabilă, durabilă şi modernă pentru toţi", inclusiv creşterea semnificativă a cantităţii de surse regenerabile din mixul energetic mondial.

În ultimul deceniu, s-au înregistrat progrese semnificative, numărul persoanelor fără acces la energie electrică scăzând de la 1,2 miliarde la 759 milioane. Cota surselor regenerabile a crescut, de asemenea, de la 16,3% la 17,3%, potrivit Euractiv.

Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut pentru a obţine un mix de energie curată pentru populaţia globală.

"O revoluţie energetică bazată pe surse regenerabile şi eficienţă energetică este necesară nu doar pentru a accelera progresul şi dezvoltarea economică, ci şi pentru a reduce emisiile care ne încălzesc rapid planeta", potrivit raportului ONU privind accesul la energie.

Raportul avertizează că sectorul energetic este încă dominat de combustibilii fosili, care reprezintă 73% din emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de om. Acestea trebuie reduse la jumătate până în 2030 pentru a evita creşterea frecvenţei vremii extreme, deplasările populaţiei şi insecuritatea alimentară şi a apei.

"Pe măsură ce guvernele încep să definească o cale de ieşire din criza COVID-19, acum trebuie să ne asigurăm că toate ţările au şansa de a face parte dintr-o tranziţie energetică care profită de oportunitatea de a îmbunătăţi în mod semnificativ bunăstarea oamenilor şi a planetei", se precizează în raportul ONU.