ÎNCEPÂND DE ASTĂZI Asociația Administratorilor de Fonduri din România reia programul de educaţie financiară "Economiseşte inteligent!"

Asociația Administratorilor de Fonduri din România (AAF) reia, începând de astăzi, programul de educaţie financiară "Economiseşte inteligent!", în cadrul căruia specialişti din industria de asset management explică într-o manieră accesibilă publicului larg diferenţa dintre economisire şi investiţii, beneficiile diferitelor tipuri de investiţii în fonduri sau cum să diminueze riscurile inerente oricărui proces investiţional, se arată într-un comunicat de presă. Lansat în 2020, "Economiseşte inteligent!" urmăreşte creşterea nivelului de informare şi încredere a publicului în produsele industriei fondurilor de investiţii.

Experţi în industria de profil dar şi persoane care au ales să-şi crească gradul de bunăstare financiară devenind investitori, vor explica pe parcursul următoarelor săptămâni diferenţa dintre economisire şi investiţie, mecanismul de funcţionare a industriei fondurilor de investiţii, care sunt paşii de parcurs de către o persoană care doreşte să economisească inteligent, care sunt riscurile inerente oricărui tip de investiţie dar şi ce pot face pentru a diminua aceste riscuri.

Statistica prezentată de Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România recent, în cadrul celei de-a treia ediţii a Summitului AAF, a arătat că ultimele 12 luni au adus în piaţa fondurilor de investiţii aproape 100.000 de noi investitori, un avans extrem de important ţinând cont de contextul economic dominat de pandemie, în 2020.

În opinia reprezentanţilor Asociaţiei, creşterea numărului persoanelor care înţeleg funcţionarea industriei şi a fondurilor de investiţii poate fi o explicaţie a acestui avans fără precedent.

"Există mai mulţi factori care au dus la creşterea accelerată a numărului de investitori şi credem că o contribuţie importantă a adus-o şi programul < < Economiseşte inteligent > >, demarat anul trecut. După un an de zile de proiect, avem 100.000 de investitori în plus şi, poate, şi mai important este că avem aproape 2 miliarde de euro în administrare în plus faţă de anul trecut, apropiindu-ne de pragul de 50 de miliarde de lei. Prin modul în care am comunicat, am încercat să ne apropiem de oamenii care au cea mai mare nevoie de cunoştinţe financiare", a spus Horia Gustă, preşedintele AAF.

''Chiar dacă investiţiile în fonduri au crescut în ultimii ani, România este încă departe de economiile dezvoltate din vestul Europei. De exemplu, dacă în România sumele investite reprezintă 5% din PIB-ul ţării, în Franţa acestea reprezintă 95% din PIB, în Germania, 81% din PIB, iar în Austria, 59% din PIB'', au precizat reprezentanţii AAF.

"Prin intermediul proiectului < < Economiseşte inteligent > >, ne propunem deopotrivă să informăm publicul, să explicăm noţiuni care par complicate dar se bazează pe principii din viaţa cotidiană dar şi să demontăm mituri despre economisire, unul dintre acestea fiind legat de prejudecata că economisirea este doar pentru persoanele cu venituri mari. Prin acest proiect, explicăm cum se pot face economii pe termen lung cu sume reduse de bani şi ne dorim ca, la finalul programului, numărul celor care au încredere în fondurile de investiţii şi aleg această soluţie de economisire inteligentă să continue să crească", a explicat Jan Pricop, director executiv al AAF.

Cum facem un plan personal de investiţii şi câţi bani economisim din veniturile lunare

Economisirea inteligentă a fost, de altfel, una dintre cele mai apreciate dezbateri şi în cadrul Summitului AAF din acest an. Cine vrea să înceapă să economisească trebuie să-şi facă mai întâi un plan personal de investiţii şi să determine propria toleranţă la risc.

Dan Popovici, membru în boardul AAF, CEO OTP Asset Management, spune că trebuie să economisim astfel încât standardul de viaţă să nu ne fie afectat, adică sume mici, lunare, dar pe termen lung.

"Fiecare trebuie să aibă un plan personal de investiţii şi primul pas este să te uiţi în portofel la ce venituri ai, la cheltuieli şi la care dintre ele poţi renunţa: cât câştig, cât cheltuiesc, cât pun deoparte şi pentru ce pun deoparte. Pentru că este extrem de important ca fiecare să-şi identifice nevoile. Sunt nevoi pe termen scurt, de exemplu pentru vacanţă, şi nevoi pe termen lung, şcoala copiilor sau bani pentru pensie. Apoi, stabileşti ce sumă de bani economiseşti, dar fără să-ţi modifice standardul de viaţă. Un procent rezonabil ar fi 15-20% din venitul lunar. Şi cel mai important este să economiseşti lunar şi pe termen lung", a spus Dan Popovici.

În opinia lui Aurel Bernat, membru în boardul AAF, CEO al BT Asset Management, cuvintele de ordine când vrem să econimisim inteligent sunt disciplină şi perseverenţă, iar dobânda compusă este un factor cheie în procesul investiţional.

"În general, există două tipuri de investitori, cei care investesc sume mai mici în mod recurent şi cei care vin o dată cu o sumă mai semnificativă. Trebuie să avem în vedere perioadele în care se fac aceste investiţii, cu cât un client merge către o investiţie recurentă pe o perioadă mai lungă de timp, cu atât riscul pierderilor scade spre zero. În perioade de 15-20 de ani, randamentul dat de performanţa anuală este mai mare decât ceea ce reuşim să economisim, iar dobânda compusă ne ajută, chiar dacă nu o simţim. Cheia soluţiei înseamnă dobânda compusă, disciplina şi perseverenţa", a spus Aurel Bernat.

Inflaţia reduce puterea de cumpărare şi "mănâncă" din banii economisiţi, dar neinvestiţi, a explicat Răzvan Szilagyi, CFA, CEO Raiffeisen Asset Management. Potrivit acestuia, războiul cu inflaţia se câştigă doar prin investiţii pe temen lung, chiar dacă pe parcurs unele "bătălii" se pierd.

Investiţia pe termen lung ca soluţie în "bătălia" cu inflaţia este indicată şi de Mihai Purcărea, CFA, CEO BRD Asset Management. "S-a întâmplat frecvent în ultimii 10 ani ca inflaţia să fie mai mare decât dobânzile bancare, ceea ce înseamnă o scădere a puterii de cumpărare. De exemplu, în ultimii 4 ani, în România, un deponent bancar a pierdut în permanenţă putere de cumpărare din cauza inflaţiei. Deşi poate a plasat 100 de lei şi are acum 103-104 lei, cu aceşti bani poate cumpăra mai puţin decât ar fi putut cu suma iniţială", a spus Mihai Purcărea, membru în boardul AAF.

Conform ultimului raport statistic, dat publicităţii de AAF, în România funcţionau 122 de fonduri de investiţii, erau înregistraţi peste 515.000 de investitori iar nivelul activelor nete a fost de aproape 50 miliarde de lei (10 mld. euro).