Noul an şcolar debutează astăzi cu speranţe, îngrijorări, probleme, emoţii, lacrimi, nervi, agitaţie. Vestea bună este că în prima zi prezenţa va fi fizică şi există speranţe că aşa va fi tot anul. Din nefericire problemele mai vechi nu au fost rezolvate, chestiunea toaletelor a revenit în atenţie, salariile dascălilor nu sunt la nivelul dorit, nici dotările din şcoli, deşi în acest sens s-au făcut paşi importanţi.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a vorbit despre noile legi ale educaţiei, un alt subiect fierbinte, că dacă nu vom înţelege că e nevoie de alocarea de resurse astfel încât să nu mai existe niciun cadru didactic în România care să aibă un salariu mai mic decât salariul mediu pe economie, "toate schimbările de proces, de arhitectură de sistem sunt degeaba" şi nu vom avea profesori buni, fără motivaţie salarială: "Dacă nu vom înţelege că e nevoie de alocarea de resurse astfel încât să nu mai existe niciun cadru didactic în România care să aibă un salariu mai mic decât salariul mediu pe economie, aş vrea să vă spun că toate schimbările de proces, de arhitectură de sistem sunt degeaba. Nu vom reuşi, profesorul va rămâne cel cu un rol determinant într-o şcoală în care învăţământul trebuie să fie centrat pe elevi. Profesori buni, fără motivaţie salarială, nu vom putea avea, o spun cât se poate de răspicat. Aceste legi sunt foarte bune, dar dacă nu vor avea resursele financiare necesare, vor sfârşi exact ca legea 1". Sorin Cîmpeanu a afirmat că impactul bugetar este eşalonat pe o perioadă de 4 ani, până în 2026: "Conform proiectului de lege, va trebui să avem un buget cu 15% din bugetul general consolidat, echivalent, dacă vreţi, la momentul actual, cu 6% din PIB, în anul 2027. Sunt măsuri care au impact bugetar încă de la 1 ianuarie, este vorba de exemplu de transportul elevilor, de măsuri care să asigure gratuitatea cu adevărat a transportului elevilor. Sunt măsuri foarte importante care au impact bugetar începând cu septembrie 2023, exact peste un an de zile. Este vorba de creşterea de 10 ori, faţă de anul 2020, a bugetului de burse al elevilor, este vorba de creşterile salariale, din septembrie 2023, care au un impact de 7,5 miliarde de lei. Toate aceste lucruri sunt atent luate în calcul, toate aceste lucruri sunt susţinute şi dacă vom regăsi aceste măsuri în bugetul pe anul 2023, înseamnă că avem o şansă pentru educaţie. Dacă nu le vom regăsi, nu vom avea o şansă pentru educaţie. Este nevoie de un consens în coaliţie, de aceea este bine ca tot sistemul de educaţie şi toţi cei care sunt interesaţi în viitorul educaţiei să lupte pentru ca aceste legi să fie adoptate".
În ultima săptămână ministrul a fost prins într-un carusel al declaraţiilor, legate de toaletele din şcoli, fiind avertizat inclusiv de premierul Ciucă pe această temă. Sorin Cîmpeanu susţine că toaletele pe care le folosesc elevii la şcoală pot fi "conforme", chiar dacă sunt în exteriorul clădirii, el dând exemplul toaletelor amplasate la festivaluri sau pe plajă, despre care arată că sunt "conforme". Cîmpeanu a reafirmat că problema privind toaletele din şcoli este "exagerată": "Noi finanţăm, nu poate încheia contract pentru toaletă Ministerul Educaţiei, primăria încheie. Haideţi să luăm afirmaţia completă: deci am spus - şi menţin ceea ce am spus - problema grupurilor sanitare neconforme din şcoli este o problemă importantă. Ea trebuie să fie rezolvată şi va fi rezolvată. Exact astea au fost cuvintele. Pe de altă parte, este o problemă exagerată, pentru că de multe ori legăm digitalizarea şi calitatea educaţiei de toaletă. Toaleta, chiar dacă este în curte, ea poate să fie conformă. Cu toţii am fost la festivaluri, cu toţii mergem la plajă şi sunt toalete conforme, care nu sunt în clădire. Nu iau apărarea autorităţilor locale. În vârf de munte, o şcoală cu patru elevi care trebuie să aibă acces la educaţie, în vârf de munte nici Elveţia, nici Statele Unite, nici Japonia nu au inventat reţeaua de canalizare. În vârf de munte, acolo sunt acele şcoli cu patru copii, acolo e greu de rezolvat, acolo toaleta va trebui să fie conformă, dar în exteriorul şcolii". El a adăugat că în prezent, la nivel naţional, 306 şcoli nu au toaletă "conformă", dintre acestea 126 au finanţare şi trebuie să folosească această finanţare până la finalul anului. În celelalte şcoli sunt copii puţini, a spus ministrul. Sorin Cîmpeanu a precizat că "Ministerul Educaţiei nu poate rezolva sărăcia din România", dar că îşi propune ca prin educaţie să reducă abandonul şcolar.
Pe de altă parte, Ministerul Sănătăţii a transmis o serie de recomandări privind normele de igienă individuală şi colectivă pentru elevii profesori în şcoli, în contextul pandemiei provocate de virusul SARS-CoV-2 şi al apropierii sezonului gripal. Printre recomandări se numără păstrarea igienei mâinilor, aerisirea sălilor de curs, dar şi purtarea măştii în spaţiile închise aglomerate, slab ventilate şi "inspecţia vizuală" făcută de un cadru didactic la prima oră de curs. Potrivit oficialilor Ministerului, viroze precum infecţia cu SARS-CoV-2, cât şi gripa pot produce complicaţii, mai ales la persoanele care prezintă anumite comorbidităţi cum ar fi boli cardiovasculare, boli pulmonare, diabet etc. Reguli de igienă recomandate în acest context ţin de igiena mâinilor: "Spălarea frecventă a mâinilor şi/sau dezinfecţia lor (înainte de intrarea în clasă, înainte de masă, după utilizarea toaletei, după tuse/strănut, ori de câte ori e necesar); igiena respiratorie: tuse, strănut în şerveţel de unică folosinţă sau în plica cotului, aruncarea şerveţelului la gunoi imediat după folosire, spălarea/dezinfecţia mâinilor după tuse/strănut. Importantă este şi igiena în clase, în acest sens recomandându-se aerisirea frecventă a sălilor de curs, prin păstrarea ferestrelor deschise ori de câte ori este posibil sau aerisirea cel puţin 10 minute după fiecare oră de curs, curăţenia şi dezinfecţia suprafeţelor şi obiectelor din unităţile de învăţământ înaintea începerii cursurilor". O altă recomandare se referă la evitarea schimburilor de obiecte personale. Totodată, pentru reducerea transmiterii virusurilor respiratorii, Ministerul Sănătăţii recomandă purtarea măştii în spaţiile închise aglomerate, slab ventilate, respectarea distanţării fizice de minimum 1,5 metri în timpul cursurilor, dacă e posibil, şi informarea periodică a părinţilor de a nu trimite la scoală copilul atunci când se confruntă cu simptome de viroză respiratorie, dureri în gât. "Personalul didactic şi nedidactic cu simptome respiratorii va evita intrarea în colectivitate", mai transmite Ministerul Sănătăţii , care recomandă de asemenea anunţarea conducerii şcolii, de către părinţi/cadrele didactice, în cazul confirmării unui caz cu SARS-CoV-2 sau gripă.
Specialiştii din minister propun, totodată, "realizarea zilnică, la prima oră de curs, de către cadrul didactic, a unei inspecţii vizuale a elevilor prezenţi în clasă cu scopul identificării unui eventual elev bolnav care prezintă semne de febră/boală infecto-contagioasă (faţă congestionată, tuse, etc)"; iar în cazul identificării unui elev cu semne de boală transmisibilă respiratorie, recomandă izolarea lui faţă de restul clasei şi informarea părinţilor în vederea îndrumării către un medic şi asigurării tratamentului specific. De asemenea, una dintre recomandări vizează vaccinarea împotriva COVID-19 şi a gripei sezoniere a elevilor eligibili şi a personalului din unităţile de învăţământ.
Patriarhul Daniel a transmis, la începutul anului şcolar 2022-2023, binecuvântarea pentru elevi, părinţi şi profesori. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2022 drept An omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului. Patriarhul a transmis: "Şcoala românească a luat fiinţă în tinda Bisericii şi a continuat să se dezvolte în strânsă legătură cu Biserica. Prin prezenţa orei de Religie în şcoală şi prin cateheza parohială, Biserica oferă copiilor şi tinerilor repere esenţiale pentru dezvoltarea lor atât în plan personal, cât şi comunitar. Pentru a cultiva relaţia de comuniune a omului cu Dumnezeu şi cu aproapele prin rugăciune, în contextul Anului omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului, în perioada 15 noiembrie 2021 - 21 mai 2022, Patriarhia Română a organizat, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Concursul Naţional Catehetic intitulat «Rugăciunea în viaţa mea». La concurs au participat grupuri catehetice parohiale, formate din copii şi tineri atât din ţară, cât şi din diaspora, câştigătorii fiind premiaţi în ziua de 21 mai 2022, cu ocazia hramului istoric al Catedralei Patriarhale, «Sfinţii Mari Împăraţi, Constantin şi mama sa, Elena». Cu prilejul începutului anului şcolar 2022-2023, ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu să-i binecuvânteze pe toţi elevii, părinţii, învăţătorii şi profesorii români, dăruindu-le sănătate deplină, bucuria rugăciunii şi creştere spirituală, întru mulţi şi fericiţi ani! Astăzi, când, sub influenţa secularizării, valorile spirituale sunt neglijate, iar educaţia este supusă unor schimbări de paradigmă, copiii şi tinerii au nevoie să descopere sensul profund creştin al vieţii, importanţa rugăciunii, bucuria comuniunii cu Dumnezeu şi cu semenii, să cultive virtuţi esenţiale, precum: respectul pentru demnitatea persoanei, prietenia, iubirea sinceră, solidaritatea şi recunoştinţa. De asemenea, copiii şi tinerii au nevoie de o educaţie temeinică pentru viaţă, care include experienţe personale, trăite în cadrul unei comunităţi concrete, începând din familie şi continuând în şcoală, în viaţa Bisericii şi a societăţii".