Indicele de brevete 2024: România stabileşte un nou record pentru cererile de brevete

Companiile şi inventatorii din întreaga lume au depus 199.264 de cereri de brevete la Oficiul European de Brevete (OEB) anul trecut, potrivit unui comunicat transmis redacţiei, bazat pe Indexul brevetelor 2024 publicat astăzi. Activitatea intensă de brevetare a ramas la nivelul celei din anul precedent (2023: 199.452, -0,1%), după trei ani de creştere semnificativă. Cererile de brevet din Europa, incluzând toate cele 39 de state membre OEB, au crescut cu 0,3%, în timp ce cele din afara Europei au scăzut uşor (-0,4%). Inovaţia românească a atins noi culmi, inventatorii, companiile şi institutele de cercetare din ţară depunând in 2024 la OEB un număr record de 63 de cereri pentru brevet european, ceea ce reprezintă o creştere de 50% faţă de 2023.

"În ciuda incertitudinilor politice şi economice, companiile şi inventatorii europeni au depus mai multe cereri pentru brevete anul trecut, subliniind performanţa lor tehnologică şi investiţiile lor continue în cercetare şi dezvoltare", a declarat preşedintele OEB, Antonio Campinos. "Datele privind brevetele OEB reprezintă o foaie de parcurs clară pentru industrie, politici şi priorităţi de investiţii. După cum avertizează rapoartele Draghi şi Letta, pentru a rămâne competitivă la nivel mondial, Europa trebuie să îşi consolideze ecosistemul inovării şi să facă mai mult pentru a ajuta inventatorii să îşi dezvolte şi să îşi comercializeze invenţiile, în special în domenii critice precum tehnologiile ecologice, inteligenţa artificială şi semiconductorii", adaugă acesta.

Creşterea puternică a numărului de cereri pentru brevete din România evidenţiază progresul ţării în domeniul inovării. Domeniile principale pentru cererile pentru brevete depuse la OEB din România în 2024 au fost tehnologia medicală (11 cereri) şi domeniile legate de IT, inclusiv tehnologia informatică şi metodele IT pentru management (8 brevete combinate), consolidând poziţia României ca un centru în creştere pentru inovaţiile digitale şi în domeniul sănătăţii. Cel mai puternic solicitant român a fost, pentru al doilea an consecutiv, Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava, subliniind rolul vital al cercetării academice în modelarea viitorului tehnologic al României.

Statele Unite şi-au menţinut poziţia de ţară principală de origine a cererilor pentru brevet european, urmate de Germania, Japonia, China şi Republica Coreea. Statele membre ale OEB au reprezentat 43% din cererile depuse, în timp ce 57% au provenit din afara Europei (a se vedea graficul Originea cererilor). În special, R. Coreea a înregistrat cea mai mare creştere (+4,2%), China a înregistrat o creştere de 0,5%, în timp ce companiile şi inventatorii din SUA (-0,8%) şi Japonia (-2,4%) au depus mai puţine cereri, potrivit comunicatului.

Cererile de brevet din cele 39 de state membre ale OEB au crescut cu +0,3%, creştere susţinută de cea din Elveţia (+3,2%) şi Regatul Unit (+3,1%), în timp ce cererile depuse din cele 27 de state membre ale UE au scăzut cu -0,4%. Germania (+0,4%) şi Franţa (+1,1%), primele două ţări în ceea ce priveşte depunerea solicitărilor pentru brevete din Europa, au înregistrat o uşoară creştere în 2024.

În general, la OEB, tehnologia informatică, care include invenţiile legate de inteligenţa artificială, a fost, pentru prima dată, principalul domeniu pentru cererile de brevet european, cu nu mai puţin de 16.815 cereri în 2024. Maşinile electrice, aparatele, energia au înregistrat cea mai mare creştere anul trecut (+8,9% faţă de 2023), datorită progreselor înregistrate în domeniul tehnologiilor energetice curate, în special în domeniul bateriilor (+24,0%). Între timp, comunicaţiile digitale, care cuprind invenţiile legate de reţelele mobile, au înregistrat o scădere de 6,3%.

Samsung a fost noul solicitant principal la OEB în 2024 (ultima dată conducând clasamentul în 2020), Huawei a coborât pe locul al doilea, urmat de LG, Qualcomm şi RTX. Top 10 include patru companii din Europa, două din R. Coreea, două din SUA şi câte una din China şi Japonia.

În 2024, 22% din cererile pentru brevet depuse la OEB provenind din Europa erau de la inventatori individuali sau IMM-uri (mai puţin de 250 de angajaţi), iar alte 7% de la universităţi şi organizaţii publice de cercetare (a se vedea graficul Repartizarea solicitanţilor pe categorii). Acest lucru evidenţiază atractivitatea sistemului de brevete pentru entităţile mai mici, consolidată în continuare de reducerile de taxe ale OEB pentru microîntreprinderi, persoane fizice, organizaţii fără scop lucrativ, universităţi şi instituţii de cercetare începând din aprilie 2024, se precizează în comunicat.

În 2024, 24% din toate cererile de brevet depuse la OEB provenind din România includeau cel puţin o femeie inventator, uşor sub media de 25% a statelor membre ale OEB. În rândul principalelor ţări de depozit (peste 2.000 de cereri), Spania a condus cu 42%, urmată de Belgia (32%) şi Franţa (31%).

Sistemul brevetului unitar, lansat în 2023, continuă să ia avânt, oferind inovatorilor o protecţie prin brevet mai simplă şi mai accesibilă în 18 state membre ale UE, cu o singură cerere adresată OEB. România face parte din acest sistem de la 1 septembrie 2024, ceea ce înseamnă că de atunci toate brevetele europene cu efect unitar acoperă automat România. Protecţia unitară a fost solicitată pentru 25,6% din totalul brevetelor europene acordate de OEB în 2024, totalizând peste 28.000 de cereri. Titularii de brevete din statele membre ale OEB au avut cea mai mare rată de acceptare, cu o medie de 36,5% din brevetele lor europene transformate în brevete unitare; pentru România, rata de acceptare a fost de 52,6%. Între timp, rata pentru alte regiuni a fost mai scăzută, inclusiv Republica Coreea (18,9%), China (17,9%), SUA (16,0%) şi Japonia (7,9%). Principalii solicitanţi de brevete unitare în 2024 au fost Johnson & Johnson, Siemens, Samsung, Qualcomm şi Volvo Group. Dar entităţile mai mici sunt chiar mai înclinate să utilizeze sistemul, IMM-urile şi universităţile europene având o rată de adoptare de 57,5%, se mai menţionează în comunicat.