INDUSTRIA TUTUNULUI: "Restricţionarea vânzării produselor din tutun falimentează comercianţii şi alimentează piaţa neagră"

Reprezentanţii industriei tutunului consideră că activiştii antitutun au pus presiune pe parlamentari, acuzându-i recent că ar atenta la sănătatea populaţiei pentru că, influenţaţi de producătorii de produse din tutun, nu grăbesc intrarea proiectului de amendare a Legii 349/2002 pe agenda comisiei de sănătate a Camerei Deputaţilor, arată un comunicat transmis astăzi redacţiei.

Ca urmare a acestor presiuni, proiectul va intra în Comisie în această săptămână.

Companiile de tutun şi-au făcut public punctul de vedere, depus în aprilie la Cameră, cu privire la propunerea de interzicere totală a fumatului în spaţiile publice închise şi de interzicere a comercializării produselor din tutun la o distanţă de mai puţin de 250 de metri de spitale şi unităţi de învăţământ. Potrivit punctului de vedere menţionat, proiectul antitutun, care va fi discutat marţi de comisia de sănătate, poate duce la înjumătăţirea cifrei de afaceri pentru aproape 50% din punctele de vânzare care comercializează ţigarete, la nivel naţional, cu efecte în lanţ asupra locurilor de muncă.

Conform scrisorii semnate de reprezentanţii companiilor de tutun, este estimat că "dintr-un total de 73.000 de puncte de vânzare cu amănuntul a produselor din tutun, aflate la ora actuală în România, vor fi afectate peste 46% la nivel naţional: 54% în mediul urban şi 27% în mediul rural. În Bucureşti, impactul estimat este de 65% din numărul punctelor de vânzare (...)", explică reprezentanţii industriei tutunului. Ca urmare, sunt anticipate efecte în lanţ pentru antrepozitari, angrosişti, transportatori, fiind estimate pierderea a cca 20.000 de locuri de muncă din totalul de cca 40.000 în această ramură economică, pe lanţul de aprovizionare şi distribuţie.

La rândul lor, reprezentanţii comercianţilor mici şi mijlocii din România, au avertizat că noile propuneri legislative scot efectiv comerţul legal cu ţigarete din oraşele şi localităţile mici. Cei peste 750 de membri ai Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) au subliniat într-un comunicat de presă că măsura este extremă şi a fost propusă fără consultarea celor care urmează să fie afectaţi, cu toate că impactul economic şi social este major, pe tot teritoriul României.

Potrivit unui comunicat de presă al Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), iniţiativa care se va discuta marţi în comisia de sănătate va afecta stabilitatea financiară a 85% dintre restaurantele şi cafenelele din ţară.

În 2014, HORA a desfăşurat o cercetare în rândul a peste 9.200 persoane juridice care activează în industria HORECA, în România. Potrivit sondajului, 70% dintre respondenţi cred că fumatul ar trebui limitat la zonele speciale în HORECA, iar 60% au indicat că numărul de clienţi şi veniturile vor scădea, în cazul în care fumatul este complet interzis. Barurile şi alte entităţi pentru servirea băuturilor, cum ar fi cluburile, pub-urile, cafenelele pot fi cele mai afectate - 85% din aceste tipuri de facilităţi se aşteaptă la o scădere semnificativă a numărului de clienţi.

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, marii producători de ţigarete au virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB si 12,5% din totalul veniturilor bugetare. Sectorul tutunului generează circa 3.000 locuri de muncă directe şi aproximativ 45.000 locuri de muncă indirecte.