Institutul Naţional de Statistică a revizuit în scădere uşoară, la 1,2%, creşterea Produsului Intern Brut din trimestrul trei al anului trecut, comparativ cu precedentele trei luni, transmite Agerpres.
Anterior, INS a comunicat, în 8 decembrie 2022, că avansul PIB în trimestrul trei a fost de 1,3% faţă de T2.
Potrivit datelor provizorii 2, publicate astăzi de Statistică, faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,8% pe seria brută şi de 4,6% pe seria ajustată sezonier. Cifrele sunt, de asemenea, în scădere faţă de varianta precedentă a comunicatului INS, în care se arăta că PIB a urcat în trimestrul III din 2022 cu 4% pe seria brută şi cu 4,7% pe seria ajustată sezonier.
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2022 a fost de 355,8 miliarde lei preţuri curente. Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2022 a fost de 388,4 miliarde lei preţuri curente.
În perioada ianuarie - septembrie 2022, Produsul intern brut a crescut cu 4,9% pe seria brută şi cu 4,3% pe seria ajustată sezonier, faţă de perioada similară a anului 2021. Produsul Intern Brut estimat pentru primele nouă luni dale anului trecut a fost de 1.055 miliarde lei preţuri curente, pe serie ajustată, şi de 998,3 milioane lei pe serie brută.
"Volumul valorii adăugate brute a înregistrat modificări mai importante în: industrie (+0,1 puncte procentuale), de la 96,4% la 96,5%; comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,5 puncte procentuale), de la 105,1% la 105,6%; informaţii şi comunicaţii (+0,3 puncte procentuale), de la 120,0% la 120,3%; tranzacţii imobiliare (-0,7 puncte procentuale), de la 113,1% la 112,4%. Volumul impozitelor nete pe produs s-a diminuat cu 2,9 puncte procentuale faţă de varianta provizorie(1)", se precizează în comunicatul INS.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB în trimestrul III 2022, între cele două estimări, au înregistrat cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +1,8% la +2,1%, ca urmare a majorării volumului său de la 103,1% la 103,5%, şi cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice, de la +0,6% la +0,4%, ca urmare a scăderii volumului său de la 103,7% la 102,5%.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.01.2023, 09:59)
De asemenea, BNR propune ca pentru acordarea creditelor, împrumutătorii stabilesc prin normele proprii de creditare nivelurile maxime admise pentru gradul de îndatorare.
Noile condiţii întră în vigoare de la 1 ianuarie 2022.
Atentie in Romania "Hienele" au iesit la vanat!!!
Mana libera de la stapan si dat drumul in prerie la pradatori dupa oite.!!!
Gov /politica de acum mana in mana cu Banca Centrala se va face vinovata pentru ce are sa vina! (ps: nu vorbesc de zaharul ce se va da putin pe la gura saracilor pe termen scurt!!)
The NEXT TO COME!!
" INSIDE JOB Full Documentary Movie - How the Financial Crisis Happened "
cash heist just started !
Ce face Romania acum / Guvernul?!?!?
s c cret
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.01.2023, 10:20)
PASTIIIILEEEEEE!!!!!
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.01.2023, 11:22)
your not being serious about that?
He was the senior advocate for prohibiting the regulation of credit default swaps and also lifting the leverage limits on the investment banks.
He mentioned those things?
I never heard him mention thouse things!
Chici Ciuperca ce e?!
s c cret
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.01.2023, 11:55)
In 2004 at the height of the bubble Clenn Hubbard co-authored a widely read paper with William C Dudley th cheaf Economist of Goldman Sachs.
In the paper Hubbard praised credit derivatives in the securization chain, stating that they had improved allocation and were enhancing financial stability.
He cited: Reduced volatility in the economy; and stated that recessions had become less frequent and milder. Credit derivatives were protecting banks against losses and helping to distribute risk.
Presidents of Harvard University and Columbia University refused to comment on academic conflicts of interest.
s c cret