INSOLVENTA/PE FONDUL ANUNŢURILOR PRIVIND INSOLVENŢA COMPANIILOR DE STAT Încrederea băncilor în stat are de suferit

Anunţul privind cererea de intrare în insolvenţă a "Hidroelectrica" a dus la şubrezirea încrederii băncilor în companiile cu capital majoritar de stat, potrivit reacţiilor din piaţă, fiind readusă în discuţie expunerea sistemului bancar pe aceste întreprinderi.

Posibilitatea creării unui precedent a rămas în discuţie, Sindicatul Liber al "Oltchim" acuzând, ieri, intenţia Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) de a trimite "Oltchim" în insolvenţă, potrivit unui comunicat de presă al sindicatului. Ulterior conducerea combinatului a precizat că nu există nicio intenţie cu privire la declanşarea insolvenţei. "Oltchim" are numeroase datorii în sistemul bancar.

• Gheorghe Piperea: Vor fi probleme cu ţinta de deficit bugetar

Problema care ar putea apărea, privind creditele pe care societăţile de stat le au la băncile comerciale, este aceea că instituţiile de credit ar putea să ceară scadenţe anticipate ca să încaseze garanţiile, ne-a declarat avocatul Gheorghe Piperea. Domnia sa a atras atenţia, că în acest caz, vor fi probleme cu ţinta de deficit bugetar.

Gheorghe Piperea a adăugat: "Sunt foarte multe societăţi care trebuiau trimise în insolvenţă, bucată cu bucată. În sfârşit, se iau decizii, privind aceste societăţi şi poate vom putea să aflăm unde s-au dus banii, pentru că întreprinderile de stat sunt nişte găuri negre".

În opinia domniei sale, nu sunt şanse să fie transformate creanţele băncilor la instituţiile de stat în creanţe chirografare, decât în măsura în care garanţiile reale ale creanţelor sunt subevaluate.

• Constantin Roibu: Mă îngrijorează faptul că sistemul bancar şi-a pierdut încrederea în societăţile gestionate de stat

Constantin Roibu, directorul general al "Oltchim", ne-a declarat că este îngrijorat de faptul că sistemul bancar şi-a pierdut încrederea în societăţile gestionate de stat, de aceea este interesul companiei să fie cât mai repede privatizată.

Combinatul "Oltchim" are contractate împrumuturi pe termen lung la Rabobank International, Banca Transilvania şi CEC Bank, potrivit "Situaţiilor financiare consolidate pe 2011" ale companiei.

Dintre cele trei bănci, cel mai mare împrumut este cel de la Rabobank International, unde "Oltchim" are un credit de 10,25 milioane de euro, soldul acestuia ajungând la sfârşitul anului trecut la 1,53 milioane de euro.

De la Banca Transilvania, întreprinderea de stat a luat un împrumut de 8,5 milioane de euro, pe o perioadă de şapte ani şi cu doi ani de graţie. La 31 decembrie 2011, soldul creditului este de 3,06 milioane de euro, ultima rată scadentă fiind în octombrie 2013. Pentru acest credit, "Oltchim" a oferit garanţii ipotecare asupra unor active (teren, construcţii, echipamente) şi garanţii reale mobiliare asupra soldurilor creditoare deschise la Banca Transilvania.

"Oltchim" a contractat de la CEC Bank un credit de 34,78 milioane de lei, pe o perioadă de un an, între mai 2010 şi mai 2011. Conform unui act adiţional încheiat în iulie 2011, creditul pe termen scurt a fost transformat în credit de investiţii pe termen mediu (cinci ani) cu plata în 60 de rate lunare, în sumă de 571.494 lei.

• Claudiu Cercel: Anularea emisiunii de titluri ar putea avea legătură cu insolvenţa "Hidroelectrica"

O dovadă a faptului că instituţiile de credit şi-au pierdut încrederea în stat, odată cu anunţul privind cererea de insolvenţă de la "Hidroelectrica", poate fi eşecul licitaţiei de titluri de stat de la începutul acestei săptămâni.

"Poate că şi acest anunţ de luni cu "Hidroelectrica" să fi avut o anumită importanţă în decizia unor bănci de a nu participa la licitaţie sau să-şi calibreze un randament mai mare", a declarat Claudiu Cercel, director general adjunct al BRD, potrivit Mediafax.

Ministerul Finanţelor Publice a res-pins, luni, ofertele băncilor pentru certificatele cu scadenţa la un an, considerând că randamentul cerut de aces-tea este prea mare, fiind pentru prima dată din luna octombrie când administratorii datoriei publice nu atrag nimic la o licitaţie.

Claudiu Cercel a arătat că percepţiile sunt negative, cel puţin în zona investitorilor străini, sau jucătorilor de piaţă, care n-au putut sta să vadă toate aspectele tehnice: "Ceea ce se reproşează cei din exterior este nu atât intrarea în insolvenţă, (...) ci că se poate interpreta ca un atac la instituţia contractului. Cei din occident se uită la instituţia contractului şi există temerile că şi alte companii ar putea fi încurajate să facă la fel, dacă nu chiar şi entităţi private".

Directorul general adjunct al BRD a mai spus că, în mod cert, va trebui să se încheie insolvenţa "Hidroelectrica", pentru a mai putea vorbi de introducerea pe bursă a pachetului de 10% din titlurile deţinute de stat la această companie.

• Arin Stănescu: Insolvenţa unei societăţi îngreunează accesul acesteia la credite

Intrarea în insolvenţă a "Hidroelectrica" va complica finanţarea activităţii societăţii, ca urmare a îngreunării accesului la creditele bancare, iar acţionarul majoritar, respectiv statul, nu va putea interveni imediat, a declarat, Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), potrivit Agerpres.

Domnia sa a precizat: "Apreciez că (insolvenţa în cazul "Hidroelectrica" - n.r.) va fi o chestiune extrem de complicată şi cea mai mare complicaţie este legată de finanţarea societăţii în continuare. În momentul în care o societate de asemenea dimensiuni, dar şi una mai mică intră în insolvenţă, accesul la credit, atât la creditul financiar cât şi la cel comercial, este din ce în ce mai dificil".

Arin Stănescu a adăugat că statul nu poate să dea garanţii într-o asemenea situaţie, eventual, doar un ajutor de stat, pentru care este necesar acordul Comisiei Europene şi care durează.

În legătură cu frecvenţa intrării în insolvenţă a companiilor de stat, preşedintele UNPIR a arătat că, până acum, acestea intrau direct în faliment, decizia în cazul "Hidroelectrica" fiind o premieră.

Domnia sa a explicat: "Până în prezent, companiile de stat care au intrat în insolvenţă au intrat direct în faliment pentru că erau nişte coloşi care nu mai aveau nimic de făcut. În ultimii ani, companiile de stat nu au mai intrat în procedura insolvenţei, deşi poate ar fi fost cazul să mai intre unele dintre ele, pentru că stau foarte prost şi, în mod evident, sunt în insolvenţă clară, adică nu au cu ce să-şi plătească datoriile. Este pentru prima dată când statul decide intrarea în insolvenţă a unei companii de asemenea dimensiuni. Sunt foarte multe societăţi care ar trebui să intre în insolvenţă, dar nu intră. Nu are rost să dau exemple, sunt de notorietate publică".

În opinia domniei sale, cei care au decis intrarea în procedură de insolvenţă a societăţii "s-au gândit bine de tot înainte şi şi-au făcut toate socotelile", pentru ca societatea să fie reorganizată şi să iasă mai "curată" din această procedură.

Referindu-se la derularea procedurii de insolvenţă, preşedintele UNPIR a arătat că, după admiterea de către instanţa de judecată a administratorului judiciar provizoriu, acesta va crea un cont colector "de insolvenţă" în care vor intra toţi banii primiţi de "Hidroelectrica". Tot acest administrator va notifica creditorii şi va alcătui tabelul preliminar şi apoi pe cel definitiv al creanţelor debitoare, precum şi lista bunurilor date în garanţie societăţilor bancare care au creditat "Hidroelectrica". Ultima acţiune a administratorului judiciar provizoriu va fi convocarea Adunării Generale a Acţionarilor pentru a numi administratorul special. Din acel moment, Consiliul de Administraţie îşi va înceta activitatea şi administratorul special va conduce societatea.