Instabilitatea guvernamentală împinge costurile de finanţare la noi maxime

Costul de finanţare pe zece ani al României (RO10Y), barometrul pentru costul banilor în economie, a crescut puternic, ieri, şi a atins un maxim local al ultimilor doi ani, de 4,65%, pe fondul căderii Guvernului Cîţu, a încăpăţânării PNL de a nu veni cu un nou nume de premier la viitoarele consultări de la Cotroceni şi a deciziei Băncii Naţionale a României (BNR) de majorare a dobânzii-cheie cu 0,25% la 1,5%.

Costurile de finanţare pe termen lung au revenit pe creştere în ultimele săptămâni, pe fondul acutizării crizei politice, în condiţiile în care, în data de 17 septembrie, randamentul pe 10 ani se situa la 3,86%. România se împrumută pe această scadenţă mai scump cu peste 50% faţă de începutul anului şi cel mai scump din Uniunea Europeană.

Costurile de finanţare au crescut, de altfel, pe mai toate scadenţele, nu doar în cazul celor pe termen lung: rata de dobândă pe 5 ani a crescut la peste 4% după ce, în urmă cu 6 luni era la 2,485%, iar costurile de finanţare pe 3 ani au crescut cu 30% la 3,3% de la 2,285% în urmă cu 6 luni. Panta curbei randamentelor titlurilor de stat în lei continuă să fie mult mai abruptă faţă de începutul anului după creşterea mai amplă a ratelor pe fondul atât a temerilor investitorilor privind perspectivele inflaţiei la nivel global si local cât şi a crizei politice.

Totodată, Ministerul de Finanţe a bifat două licitaţii de titluri de stat eşuate în ziua de dinaintea moţiunii, investitorii rămânând în expectativă, înaintând sume extrem de mici.

"Licitaţiile pentru titluri de stat cu scadenţe în octombrie 2034 şi iunie 2024 în valoare de 400 milioane lei şi respectiv 500 milioane lei au fost respinse de Ministerul Finanţelor datorită unei cereri reduse din partea investitorilor (286,8 milioane lei, respectiv 144,5 milioane lei) pe fondul incertitudinilor asociate votului moţiunii de cenzură şi deciziei de politică monetară a BNR de astăzi (ieri - n.r.).

BNR nu a organizat operaţiuni de piaţă ieri, ratele de dobândă pe termen scurt fiind în proximitatea facilităţii de credit a BNR de 1,75%", arată analiştii BCR Cercetare într-un raport.

Aceştia mai precizează că lichiditatea a scăzut în piaţa bancară în ultimul timp, lucru vizibil în creşterea constantă a dobânzilor interbancare. Astfel, dobânda la o săptămână, media cotaţiilor ROBID şi ROBOR, a ajuns vineri la 1,65%, cel mai înalt nivel din ultimele şapte luni.

Guvernul are un necesar de finanţare de aproximativ 135 miliarde de lei în acest an, undeva peste 11% din PIB, după ce în 2020 a împrumutat suma de 163,8 miliarde de lei (33,6 miliarde de euro). În 2019, România s-a împrumutat 91 miliarde de lei. Dobânzile sunt însă în creştere ceea ce pune presiune suplimentară pe buget şi mai ales pe bugetele anilor viitor, şi aşa foarte complicate de ponderea mare (85%) în veniturile nefiscale a cheltuielilor cu pensii şi salarii din sectorul public.

Până acum, guvernul şi-a acoperit undeva la peste două treimi din necesarul de finanţare, astfel că suma rămasă de emis pentru a acoperi nevoile acestui an este în continuare ridicată, în special relativ la sumele emise în ultimele luni - necesarul mediu lunar este aproape de 9 miliarde de lei, scăzând la aproximativ 5 miliarde de lei în cazul unei noi emisiuni externe de 3-3,5 miliarde de euro, anticipată de piaţă pentru luna actuală. Guvernul are totuşi un buffer consistent care acoperă nevoile de finanţare pe patru luni.