INSTANŢA CROATĂ A DECIS Opt bănci - obligate să convertească în kuna, la curs istoric, peste 100.000 de credite în CHF

Bancile croate au epuizat toate căile de atac împotriva deciziei Tribunalului din Zagreb prin care opt bănci au fost obligate să convertească creditele din franci elveţieni (CHF) în kuna, la cursul de la data acordarii, anunţă, pe pagina de Facebook, reprezentanţii Asociaţiei CREDERE, care subliniază că este vorba de peste 100.000 de împrumuturi în moneda elveţiană. Conform acestora, Înalta Curte şi Curtea Constituţională s-au pronunţat în favoarea împrumutaţilor, menţinând hotărârea Tribunalului din Zagreb.

De asemenea, băncile croate au renuntat şi la procesul împotriva statului croat demarat la curtea de arbitraj de la Washington, în urma unei inţelegeri amiabile între cele două părţi care nu presupune în niciun caz virarea de sume de la bugetul statului croat, mai anunţă sursele citate.

Asociaţia Franak a postat, astăzi, pe pagina sa de Facebook, următoarele:

"1. Toate persoanele care au avut un împrumut în CHF de orice fel, indiferent dacă este vorba despre segmentul rezidenţial, auto, ipotecar sau fără ipotecă, au dreptul la anuităţi private restante din cauza creşterii ratelor dobânzii şi a creşterii ratelor de schimb CHF în creditele lor.

2. Pe lângă sumele plătite în plus, toţi reclamanţii vor primi şi dobânzi de întârziere pentru sumele plătite în exces.

3. Au existat aproximativ 70.000 de împrumuturi în Croaţia care au fost rambursate înainte de conversia împrumutului în CHF şi toate persoanele care au astfel de împrumuturi îşi vor primi, fără îndoială, banii, dar trebuie să dea în judecată băncile pentru asta.

4. Persoanele care au convertit împrumuturile în temeiul legii şi care nu au dat în judecată băncile până în prezent ar trebui să aştepte în continuare până când Curtea de Justiţie a UE se pronunţă asupra drepturilor lor după conversie.

Asociaţia Franak nu şi-a încheiat lupta activistă cu băncile. (...) Estimăm că, pentru fiecare împrumut, băncile datorează, cu tot cu dobânzi de întârziere, între 50% şi 80% din valoarea împrumutului în kuna".

În 2018, Tribunalul Comercial din Croaţia pronunţa o hotărâre definitivă prin care arăta că clauza de risc valutar aferentă contractelor de credit în franci elveţieni este nulă, având în vedere faptul că băncile nu şi-au informat clienţii cu privire la riscurile aferente.

Instanţa de judecată a arătat că opt bănci din Croaţia au încălcat legislaţia de protecţie a consumatorilor, prin introducerea de clauze abuzive în contractele de credit în franci elveţieni acordate în perioada 1 octombrie 2004 - 31decembrie 2008. Astfel, Tribunalul a menţionat că împrumutaţii nu au fost informaţi în mod corect asupra riscurilor la care se expun şi că nici nu au primit toate informaţiile necesare, astfel încât consumatorul să ia o decizie raţională. De asemenea, instanţa mai preciza că împrumutaţii au fost puşi în imposibilitatea de a aprecia în vreun fel derularea contractului de credit, nu doar cu privire la cursul de schimb, ci şi cu privire la rata dobânzii.

Instanţa a dispus ca cele opt bănci să convertească creditele din CHF în moneda locală (kuna), la cursul de la data acordării. De asemenea, unele bănci au fost obligate să transforme rata dobânzii din variabilă în fixă. Impactul asupra băncilor ar putea ajunge până la 2 miliarde de euro, conform estimărilor de la data respectivă, arată site-ul contrabanci.com.

Cele 8 bănci sunt: Zagreb Bank, the Economic Bank Zagreb, Erste & Steiermarkische, Raiffeisenbank Austria, Addiko Bank (fosta Hypo Alpe Adria Bank), OTP Bank Croatia, Sberbank and Splitska banka (fosta Societe -Generale).

Băncile au atacat hotararea la Înalta Curte şi la Curtea Constituţională, iar astăzi instituţiile de credit au pierdut definitiv procesul.

Opinia Cititorului ( 10 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2021, 22:19)
In Romania nu este posibila o astfel de decizie pentru ca Manole apară bancile străine si mijloacele prin care acestea spoliază cetățenii inclusiv prin "seminariile" derulate pentru judecători la Sinaia.
Cat trafic de influență exercită bancile prin asociațiile patronale... sau direct prin mijloace specifice: credite "neperformante" cu dedicație de la momentul aprobării, "sponsorizări", contracte cu diversi "furnizori", contracte de "consultanță" nici nu va puteți imagina...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.02.2021, 22:57)
bNR ce zice? Se poate și la noi asa ceva?
3. fără titlu
(mesaj trimis de Mike în data de 03.02.2021, 23:00)
In Romania cand? Cand va fi schimbat Manole?
1. 3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de Claa în data de 04.02.2021, 09:43)
  E frate cu Duncan McLoud...immortal
  3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.02.2021, 13:56)
  Fiecare guvernator este numit odata cu fiecare ciclul de crestere si descrestere a "banilor (care nu sunt bani sunt credit)" in piata!
  Numirile lor vor semnaliza mereu inversarea ciclurilor!
  Cu cat tine mai mult o numire (comparand si trecutul economic respectiv) cu atat poate sa insemne ca ciclul respectiv nu este inca pe deplin consumat!
  Pot sa iti dau un exemplu concret la FED: stiu ciclul de crestere si descrestere ca pondere (in raport cu lichiditatea ramasa) in piata, cat si politiceile pro sau contra favorabile perpetuarii comportamentale in diferite clase de active (stimularea bancilor la creditare).
  1 1914-1916 ch arles Hamlin - soc deflatie la active imobiliare
  2 1916-1922 William P. G. Harding - continua socul deflationist la active imobiliare
  3 1923-1927 Daniel Rich ard Crissinger - reuseste sa mentina caderea la active imobiliare in stagflatie reala - dar stmuleaza ca si cauzalitate specula in active financiare la bursa (din cauza varsarii de lichiditate in piata ce nu mai avea efect ca pondere de saltare in termeni reali imobiliarele ce balteau in stocuri)
  4 1927-1930 Roy A. Young - in 1926 se propaga un mic soc, unde guvernatorul este schimbat, iar acest guvernator stimuleaza si mai fortat varsarea de lichiditate exac pe maxim ascendent, efect de cauzalitate ce se transfera in viitorul apropiat
  5 1930-1933 Eugene Meyer - bursa cade, imobiliarele mai cad odata in termeni reali
  6 1933-1934 Eugene R. Black - numit sa dea soc inflatie ca sa scoata din depresiv
  7 1934-1948 Marriner Stoddard Eccles - numit sa mentina socul inflationist chiar daca existau proteste masive in piata (devalorizarea dolarului si furtul aurului)
  8 1948-1951 Thomas B. McCabe - se inverseaza politica si se mentine stagflatia din ascendent
  9 1951-1970 William McChesney Martin, Jr - incepe o deflatie in termeni real in imobiliare si o crestere a puterii reale de cumparare a natiei ce nu va mai specula ca pondere active financiare in piata
  10 1970-1978 Arthur Burns - stimuleaza iar creditul si trece printro bula mica, o cadere si iar formeaza o bula in 78
  11 1978-1979 William Miller Portrait of G. William Miller - preia din varful bulei din 78 si accentueaza politica monetara si implicit bula cu inca un an pana in 79
  12 1979-1987 Paul Volcker Paulvolcker - preia exact din maxim varf, sparge bula caci ridica rata dobanzii la termne scut in tavan, bula atinge minim in 83 unde simultan inverseaza politica sistimuleaza iar creditarea pana in ascendentul bulii din 87
  13 1987-2006 Alan Greenspan Alan Greenspan - preia in bula creditului, stimuleaza bula creditului pana in 89... pe urma inverseaza politica monetara si inchide creditul, se sparge bula in 93-95 "interesant ca si in Romaia se sparge tot pe atunci"; schimba iar politice monetar si stimuleaza o alta bula financiara pana in 2006 si este schimbat exact la schimbarea politicii si prabusirii pietei imobiliare
  14 2006 - 2014Ben Bernanke preia din bula, sparge bula, o trece prin minimul din 2012 (in termeni reali) si schimba iar politica in umflare bula credit, pleaca in 2014 lasand mai departe politica de crestere a bulii financiare
  15 2014 - 2018 Janet Yellen preia bula financiara si continua sa o stimuleze
  16 2018 - prezent Jerome Powell accentueaza bula financiara si v-a parasi bordul prin 2021 (se anticipeaza) cine vine dupa el va prabusii bula financiara caci v-a fi fortat sa inverseze politicile monetare din cauza propagarii asscendente inflationiste in alte zone economice.
  17. Cine vine va trece economia Americana Printr-o criza economica severe!!! caci politica de sustinere a acestei bule financiare nu are unde sa mai duca.
  Consecintele economice se vor propaga in toate bulile financiare de pe glob UK, Australia, China, Franta, Germania, Canada... etc... chiar si in Romania (spre naivitatea noastra).
  atunci vor incepe decolateralizare in masa ma active speculate ce vor avea rate reale de recuperare negative.
  semnat comenturi "cretine"
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.02.2021, 10:19)
Escrocii mana-n mana cu escrocii.Oameni de 2 bani.
1. 4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.02.2021, 12:13)
  Nu suntem uniti,noi ne mancam unii pe altii,cum sa facem noi asa ceva cu "stimabilele banci"!?
  Pana la urma o sa fie si la noi,cand,asta nu stiu....
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.02.2021, 22:06)
Trendul ratelor de dobanda o sa va anunte cand o sa fie si la noi!
semnat comenturi "cretine"
6. Suntem condusi de o gasca de idioți
(mesaj trimis de Marian în data de 05.02.2021, 00:45)
Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit pentru data de 7 decembrie 2021 primul termen in procesul in care Raiffeisen Bank Romania a facut recurs impotriva sentintei primite, adica dupa 2 ani.Este oare corect?
1. 6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.02.2021, 13:06)
  Pe maxim de ciclu credit in economie politicile vor fi ca pondere "pro indatorare si mentinere active la cote inalte"; pe ciclul depresiv autoritatile se vor cauta si in "sosete" pentru a gasi bani la buget si a stimula o alta indatorare.
  In principiul legiuitorul da solutionari de cauza atunci cand sunt consumate toate nisele/ oportunitatile din piata.
  Prea putine sunt cazurile in care leguitorul si supraveghetorul sa inceapa un masacru intens impotriva institutiilor financiare tocmai pe varf de CREDITARE in piata.
  Asemenea politici sunt anti ciclului de creditare; leguitorul si guvernatorul stiu foarte bine acest lucru; si vor incerca pe cat posibil sa atenueze propagarea acestui soc in economie.
  Oricum in ciclu depresiv ca pondere creditarea este la pamant iar leguitorul si guvernatorul sunt fortati sa caute solutionar la litigiile formate in trecut pentru a debloca totodata si balantele negative a bancilor / institutiilor financiare; pregatindu-le "curate" pe un alt ciclu viitor de indatorare (care poate sa vina la o distanta de alti zeci de ani).
  Oricum fiecare "favoare" a leguitorului si guvernatorului pro celor "tepuiti" are o nota de plata in alte forme de devalorizari si scumpiri de credite actuale (cele in curs de achitare dar care nu fac referinta cauzei respective), taxe in crestere, utilitati in crestere, etc.
  Legiuitorul si guvernatorul nu vor pierde niciodata acest joc; "casa" intotdeauna castiga cu sau fara crupierul vechi pus in frunte.
  Romania mai are anul 2021 si 2022 ca maxim de suportabilitate pe varf de credit... din 2025 - 2027 Romania intra pe minus credit ca pondere in societate; dar asta nu inseamna ca nu va exista devalorizare si alte scumpiri viitoare in alte ramuri financiare (chiar daca activele financiare in termeni reali se vor ieftinii).
  Vezi cazul Italiei si tergiversarile leguitorului si supraveghetorului de a solutiona cazurile de "Credite acordate in specula - in moneda euro" unde s-a creditat masiv si seculativ in 2007 active imobiliare in zone / teritorii ce nu aveau real valorile respective reale; unde chiar in momentul acestui coment sunt active ce au coborat de la valori de 89000 mii de euro 2007 la 27000 32000 mii euro 2021 (da este cat se poate de adevarat sunt proprietati ce nu apar pe net si stau in balantele bancare scoase la vanzare si nu exista cumparatori pentru ele).
  Toate astea in timp ce salariul in Italia in termeni reali a ramas deflat iar preturile in taxe, utilitati, consum, servicii, etc ...au tot urcat.
  Alt exemplu este Grecia, Spania, Ucraina, Turcia, etc... unde sunt active imobiliare sub preturie speculate in online (preturi online ce te impacheteaza real la o rata de creditare supraevaluata in raport real cu piata, costurile aferente si chiria din piata - bar bancherii profita de naivitatea si prosteala oamenilor needucati financiar - din acest motiv imobiliarele inca "bubuie" .. pentru ca bubuie prostia in piata pe maxim de varf creditare).
  senat cimenturi "cretine"