INTERFAX: Rusia vrea bombardiere supersonice în Crimeea ca răspuns la scutul antirachetă

Forţele Aeriene ruse intenţionează să staţioneze bombardiere strategice de tip Tupolev în Crimeea, ca modalitate de contracarare a instalaţiilor antibalistice NATO din România, potrivit agenţiei ruse Interfax, citate de Newsweek.

Potrivit unui oficial din cadrul Ministerului rus al Apărării, un escadron de bombardiere supersonice Tupolev TU-22M3 urmează să ajungă în Crimeea în curând.

"Capacităţile de atac ale acestor avioane vor spori apărarea în regiunea Mării Negre. Este una dintre măsurile luate ca reacţie la instalarea unor elemente antirachetă la o bază militară americană din România", a declarat oficialul militar rus, sub protecţia anonimatului, pentru agenţia Interfax. Un escadron are între 10 şi 24 de avioane militare.

În replică, un oficial NATO a condamnat vehement iniţiativa Rusiei.

"După cum au arătat miniştrii de Externe ai statelor NATO în luna mai, a trecut mai mult de un an de când Rusia a anexat în mod ilegal şi nelegitim regiunea ucraineană Crimeea; noi nu recunoaştem măsura anexării şi cerem Rusiei să o anuleze", a declarat oficialul NATO, citat de revista Newsweek.

"Condamnăm planurile Rusiei de suplimentare a prezenţei militare în Crimeea şi suntem preocupaţi de intenţiile de consolidare a capabilităţilor militare în regiunea Mării Negre, situaţie care poate avea implicaţii pentru stabilitatea regiunii", a atras atenţia oficialul NATO.

Rusia a cerut săptămâna trecută Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice să renunţe la extinderea sistemului antirachetă, în contextul acordului marilor puteri cu Iranul. Acordul nuclear cu Iranul nu elimină ameninţarea balistică, a răspuns un reprezentant al Alianţei Nord-Atlantice, precizând că planul sistemului antirachetă va fi implementat şi explicând că elementele antirachetă din România şi Polonia nu sunt îndreptate împotriva Rusiei.

Rusia a exprimat în mai multe rânduri preocupări în legătură cu elementele antirachetă care vor fi instalate în România, Polonia, Spania şi Turcia.

Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.