• Sub 10 milioane de lei, brokerii te trimit la plimbare
• Ei susţin că nu şi-ar putea acoperi costurile de tranzacţionare
Piaţa acţiunilor este inaccesibilă încă pentru micii investitori: sub 10 milioane de lei, sînt refuzaţi de brokeri. Cum doar pe uşa brokerului se poate intra pe piaţă, cei cu mici economii trebuie să îşi caute alte plasamente.
Iată cazul pensionarului Sandu Braverman care a constatat că nu poate să investească, pe piaţa de capital, cele patru milioane de lei pe care le-ar fi obţinut din scadenţa unui depozit bancar.
Neştiind că acţiunile se cumpără doar prin intermediul brokerilor, domnul Braverman s-a dus la Bursa de Valori Bucureşti, închipuindu-şi că şi acolo sînt amenajate nişte ghişee, ca la bancă. Funcţionarii Bursei de Valori i-au furnizat o listă de societăţi de brokeraj din care să-şi aleagă un intermediar. Primul la care a apelat a fost BCR Securities, societatea fiindu-i cunoscută de cînd şi-a ridicat dobînda unor obligaţiuni în care investise.
Sandu Braverman intenţiona să cumpere 100 de acţiuni "Bermas" Suceava (auzise că va primi 34 de acţiuni gratuite, după ce emitentul îşi va majora capitalul social). Mai plănuise să achiziţioneze şi 200 de acţiuni SIF "Banat-Crişana". În total, aproximativ patru milioane de lei. Dar ...surpriză! Angajaţii BCR Securities l-au refuzat, spunînd că îi trebuie 10 milioane de lei pentru deschidere de cont.
Domnul Braverman nu a renunţat şi s-a înfăţişat la o altă societate de brokeraj, "Actinvest", unde, la început, funcţionarii societăţii păreau să fie de acord să-i cumpere acţiunile, şi i-au cerut un comision de 6%. Investitorul ne-a declarat că ar fi acceptat şi acest comision, numai că, ulterior, reprezentanţii "Actinvest" i-au sugerat că mai bine ar încerca în altă parte, menţionîndu-i şi o posibilă destinaţie: "Prime Transaction", o altă societate de brokeraj. Acolo, însă, paharul s-a revărsat: brokerii i-au spus că nu-i deschid cont pentru mai puţin de 30 milioane de lei.
Cazul nu este singular. Aceasta este politica tuturor intermediarilor. Ei susţin că nu pot accepta să tranzacţioneze pentru sume mici, decît dacă percep un comision foarte mare. Ionel Uleia, director general al "Prime Transaction", ne-a declarat că această politică este consecinţa costurilor mari de tranzacţionare pe care trebuie să le suporte brokerii, în general.
Ioana Stan, director general al "Actinvest" Braşov, ne-a declarat că politica societăţii este să perceapă un comision care să îi atragă clienţi şi să îi fidelizeze. Comisionul de 6% pe care l-au cerut investitorului amintit este unul rezonabil, susţine doamna Stan, mai ales că legea nu prevede un nivel maxim pentru acesta.
"Colegii mei i-au explicat domnului Braverman ce anume poate cumpăra de banii pe care îi are, iar acesta a întrebat dacă i se poate garanta că investiţia sa nu se va deprecia, ceea ce nu era posibil", a mai adăugat doamna Stan.
Cornel Cojocaru, purtător de cuvînt al grupului BCR, ne-a precizat că din raţiuni economice, una din prevederile contractului de intermediere al "BCR Securities" este ca suma minima investită de un client să fie de 10 milioane de lei: "Totuşi, pentru investitori ce deţin sume mai mici de 10 milioane de de lei, dar care doresc să investească în acţiunile de pe piaţa de capital, există instrumente. Aceste instrumente sînt titlurile fondurilor mutuale care investesc în actiuni". Reprezentantul BCR susţine că astfel de investiţii nu au limită inferioară de sumă.
Brokerii se vaită că nu au clienţi şi că abia îşi mai pot desfăşura activitatea, dar îi refuză cu nonşalanţă pe investitorii mărunţi, fără să bage de seamă că situaţia precară a pieţei se datorează, în principal, tocmai acestei distanţări faţă de cel mai important client: masa populaţiei. Să nu uităm că la fondurile de investiţii FNI sau FMOA, participarea populară ajunsese la sute de mii de mici investitori. Să mai reamintim (o facem de cîte ori avem ocazia) că economiile populaţiei aproximează 4-5 miliarde de euro, bani mai mulţi decît ai oricărui mare investitor de pe piaţa noastră. Asta înseamnă că întreaga piaţă de capital ar trebui concepută astfel încît să îi atragă, în primul rînd, pe investitorii mărunţi; să le acorde cel mai înalt respect şi cea mai sensibilă atenţie. Paradoxal, piaţa noastră este concepută pe dos, silindu-i pe brokeri să îi alunge pe micii investitori (să remarcăm că situaţia poartă şi conotaţii morale - dispreţul brokerilor pentru economiile mici, umilinţa posesorului lor - provocînd frustrarea şi chiar ostilitatea populaţiei faţă de piaţa de capital).
Ca o simplă coincidenţă, în curînd, o fundaţie şi un minister, cu sprijinul Bursei de Valori, vor lansa jocul "Invest", prin care elevii de liceu vor primi un portofoliu fictiv format din 12 acţiuni, în valoare de un milion fiecare. Jocul, are doar scop educativ, - administrarea portofoliului pînă la o anumită dată - urmărind să popularizeze piaţa de capital în rîndul generaţiilor tinere.
Notă: Dincolo de comisioanele mari de tranzacţionare mai există şi alte detalii care distanţează piaţa de populaţie. De exemplu, piaţa "odd lot" din cadrul Bursei de Valori pe care se pot cumpăra pînă în 500 de acţiuni nu permite introducerea ordinelor de cumpărare, ci numai a celor de vînzare. În acest fel, investitorii care vor să cumpere un număr mic de acţiuni trebuie să aştepte pînă cînd cineva este dispus să vîndă o cantitate mică.