Iohannis atacă la CCR modificările aduse Legii administraţiei publice locale şi instituţiei prefectului

Preşedintele a transmis, vineri, Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra unui act normativ ajuns la promulgare care completează prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului.

Conform unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, modificările legislative stabilesc că prefectul verifică legalitatea actelor preşedintelui consiliului judeţean, dar şi măsurile întreprinse în baza delegării cu privire la atribuţiile primarului şi ale şefului CJ, în calitatea lor de reprezentanţi ai statului la nivelul unităţii administrativ-teritoriale.

Preşedintele Klaus Iohannis susţine că legea încalcă normele constituţionale referitoare la competenţa legislativă a Camerelor Parlamentului în procedura de legiferare. Astfel, Senatul ar fi trebuit să fie Cameră decizională pentru unele prevederi, iar pentru altele - Camera Deputaţilor.

"Birourile permanente ale celor două Camere au hotărât ca prima Cameră sesizată să fie Camera Deputaţilor. Luând în dezbatere propunerea legislativă, Camera Deputaţilor, în şedinţa din data de 03.06.2015, a respins în integralitate această iniţiativă legislativă care, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (3) din Constituţie, a fost transmisă Senatului. În urma dezbaterilor din cadrul comisiilor permanente şi din plen, Senatul, în şedinţa din data de 21.09.2015, a hotărât adoptarea cu unele modificări a acestei legi şi transmiterea ei spre promulgare preşedintelui României", se precizează în comunicat.

Întoarcerea legii la Camera Deputaţilor, cu privire la articolul II, se impunea cu atât mai mult cu cât Camera Deputaţilor respinsese această iniţiativă legislativă, arată şeful statului.

Un alt aspect sesizat de preşedinte se referă la faptul că, prin legea trimisă la promulgare, legiuitorul a instituit aceeaşi normă în două acte normative distincte, respectiv Legea nr. 215/2001 şi Legea nr. 340/2004. În plus, cele două norme instituite prin legea dedusă controlului de constituţionalitate reiau o normă deja existentă, dintr-o altă lege distinctă.

"În legislaţia în vigoare există deja o prevedere conform căreia prefectul poate realiza un control de legalitate cu privire la actele preşedintelui consiliului judeţean. (...) Ţinând cont de necesitatea existenţei unicităţii reglementării în materie, opinăm că, pentru evitarea creării unui paralelism legislativ, este necesară concentrarea reglementărilor cu privire la acelaşi aspect într-un singur act normativ, iar având în vedere că o asemenea prevedere se regăseşte deja în legislaţia în vigoare, dublarea acesteia nu este oportună", mai arată Klaus Iohannis.

În ceea ce priveşte posibilitatea ca prefectul să verifice legalitatea actelor emise de preşedinţii consiliilor judeţene, adaugă şeful statului, dispoziţiile art. 123 alin. (5) din Constituţie prevăd că "prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept".

"Ca atare, nu se poate adăuga prin lege, ca act juridic al Parlamentului cu forţă juridică inferioară Constituţiei, un nou subiect de drept ale cărui acte să fie supuse controlului de legalitate exercitat de prefect. În acest sens, considerăm că extinderea sferei de aplicare a prevederilor art. 123 alin. (5) poate fi realizată numai printr-o lege de revizuire a Constituţiei", se menţionează în sesizarea preşedintelui.