English
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că, chestionat cum vede declaraţiile şefului diplomaţiei UE Josep Borrell care a spus că "un război convenţional de mare intensitate în Europa nu mai este o fantezie", că, în opinia sa "avem o evaluare foarte corectă a riscurilor la care suntem expuşi noi în Uniunea Europeană şi, sigur, este o situaţie complicată". Şeful statului a mai spus că "trebuie să vedem, însă, complexitatea şi gravitatea lor şi să le abordăm în aşa fel încât să găsim soluţii, soluţii care sunt sustenabile, adică să nu împovărăm populaţia", conform news.ro.
"Eu cred că avem o evaluare foarte corectă a riscurilor la care suntem expuşi noi în Uniunea Europeană şi, sigur, este o situaţie complicată. Vrem să creştem cheltuielile pentru Apărare pentru a garanta securitatea statelor noastre, a cetăţenilor noştri. Vrem să transformăm economiile noastre ca să fie mai prietenoase cu mediul, vrem să reducem impactul asupra schimbărilor climatice. Toate aceste lucruri se fac cu bani mulţi, dar pe de altă parte, lumea nu doreşte să impună taxe şi impozite mai mari populaţiei. Şi atunci discuţiile sunt destul de complexe şi în final depinde de fiecare guvern cum îşi alocă banii pe priorităţi ca să satisfacă simultan cât mai multe din aceste solicitări", a declarat Klaus Iohannis, întrebat cum se poziţionează România privind declaraţiile şefului diplomaţiei UE Josep Borrell care a spus că un conflict pe scară largă în Europa nu mai este o fantezie şi dacă putem vorbi despre riscuri mai mari la adresa securităţii europene, joi la Vilnius.
Preşedintele Iohannis a adăug ată "în România s-a reuşit destul de bine, aţi văzut că am avut şi creştere economică, tocmai am explicat că am avut cheltuieli pentru Apărare".
"Avem rezultate notabile în zona protecţiei mediului, a schimbărilor în industrie pentru a deveni mai prietenoasă cu mediul. Dar lucrurile nu se vor schimba de azi pe mâine şi nu trebuie să ne speriem de aceste lucruri. Trebuie să vedem, însă, complexitatea şi gravitatea lor şi să le abordăm în aşa fel încât să găsim soluţii, soluţii care sunt sustenabile, adică să nu împovărăm populaţia", a conchis Klaus Iohannis.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.04.2024, 10:35)
dc nu pun taxe mai mari, dar totusi fac cheltuieli mult mai mari decat incasarile din taxe, inseamna ca vor printa bani deci tot o taxa pt populatie, prin inflatie, fie la active, fie inflatie inflatie la tot.
deci nu exista ca "nu vom impovara populatia". de unde taiati asta vrem sa stim? de la pensii speciale ? de la bugetarii de lux, ce joaca solitaire(asa a zis ciolacu,nu stiu dc solitaire mai e la moda..)? de la furaciunile politicienilor? de la risipa? se elimina din munca la negru? cred ca nu...tot populatia aia corecta ce plateste taxe va plati. deci macar lasa ipocrizia, d-le Iohannis si zi pe fata da avem amenintarea asta si veti plati, ca sa nu pierdem tot.
2. N-ar fi rău să fie bine
(mesaj trimis de Radu în data de 12.04.2024, 12:10)
Motto:
„Îi plâng pe proști și proștii mă înving.”
(Ana Blandiana- Eclipsă)
Pe Iohannis l-a luat gura pe dinainte când a adus vorba de "cheltuieli pentru Apărare" . Presedintele afirma că "în România s-a reuşit destul de bine, aţi văzut că am avut şi creştere economică, tocmai am explicat că am avut cheltuieli pentru Apărare".
In realitate, România a cheltuit în anul 2023 pentru apărare doar 1,6% din PIB , ceea ce reprezintă mai puțin decât limita obligatorie de 2% și chiar mai puțin decât media de 1,73% a celor 30 de state membre. Si asta după ce în anul 2022, la Summitul NATO de la Madrid, tocmai Klaus Iohannis promitea că bugetul pentru Apărare va creste la 2,5% din PIB si va rămâne o constantă cel puțin în următorii 10 ani. Singurul an din ultimii patru în care cheltuielile militare au atins 2% din PIB a fost 2020, în care guvernul Orban a dat 2,01% din PIB pentru apărare, după care în 2021 a cheltuit 1,88% din PIB şi în 2022 a cheltuit 1,75% din PIB. După doi ani de război în Ucraina și în contextul în care toți liderii europeni vorbesc despre sporirea capacității de apărare a Europei la risc de invazie rusească dacă Ucraina cade, în România premierul Ciolacu și-a permis să reducă din pix bugetul pentru apărare pe anul 2023, prin care au fost tăiati „masiv” banii destinați înzestrării armatei române pentru a alimenta Fondul de Rezervă al guvernului, iar din acest au fost folosiți banii pentru suplimentarea bugetelor altor ministere sau pentru plata pensiilor speciale. In loc de rectificarile bugetare transparente, guvernul Ciolacu a aprobat in luna decembrie , 2023 suplimentarea, din Fondul de rezervă bugetară, a bugetelor mai multor ministere şi instituţii centrale precum: Ministerul Transporturilor, Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secretariatul General al Guvernului.
Si cu toate astea Iohannis nu a avut nici o reactie , acceptând toate ineptiile guvernului Ciolacu.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.04.2024, 14:13)
Viitorul este deja cunoscut .Atentionarea Rusiei atunci cind vorbim de loviturile, cu dublu sens , nucleare, va limita desfasurarea actiunilor ofensive .Nici Ucraina si nici Rusia nu au capacitatea de a intra in ofensiva .In caz de nevoie si Ucraina si Rusia , functie de cine incearca sa treaca in ofensiva, pot declansa un eveniment nuclear ce transforma ofensiva intr-o mare nenorocire .Asa cum v-am tot zis de peste doi ani in curind va aparea un teritoriu , un pamint al nimanui , ce va separa pentru o suta de ani Rusia de Ucraina .Poporul ucrainean ,ce si-a regasit si reconfigurat aparitia de facto, nu va putea sa mai locuiasca in viitor alaturi de etnia rusa si viceversa .Daca rusii sau ucrainienii incearca sa intre in acest nou areal cunoscut o lovitura nucleara devine posibila .Nu vor lovi nici un oras mare sau mari aglomerari de trupe dar aparitia unor lovituri nucleare punctuale ,in zone nelocuite si viitor nelocuibile ,opresc orisicare intentie razboinica .
Undeva in primavara anului 2025 razboiul se incheie .