Preşedintele Klaus Iohannis a spus, azi, în plenul Parlamentului, că a venit momentul să fie lăsată deoparte practica documentelor stufoase, care rămân în sertare necitite şi mai ales neaplicate, susţinând că Strategia Naţională de Apărare va trebui urmată de alte documente fundamentale.
Preşedintele Klaus Iohannis a spus, în discursul susţinut în Parlament, că evoluţiile din regiune au readus în atenţie îndeplinirea misiunii fundamentale a NATO, aceea de apărare colectivă, şi că acum securitatea naţională nu mai poate fi asigurată individual de niciun stat.
Iohannis a declarat: "Evenimentele recente din regiune, dar şi creşterea impactului unor ameninţări precum cele cibernetice sau terorismul ne-au demonstrat că securitatea nu e un dat de la sine înţeles şi că trebuie să investim în ea încredere, resurse şi credibilitate. Consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, întărirea profilului României în NATO şi UE, aprofundarea cooperării cu statele vecine şi cu cele din flancul estic al NATO şi intensificarea cooperării regionale se numără printre obiectivele naţionale de securitate pe care Strategia le afirmă. Garantul principal al securităţii României este Alianţa Nord-Atlantică. România este la rândul ei puternică într-o Alianţă Nord Atlantică puternică şi într-o Uniune Europeană puternică. Angajamentul tuturor partidelor politice de a creşte bugetul pentru apărare la 2% până în 2017 este semnalul că România înţelege cerinţele momentului şi îşi asumă responsabilitatea de a fi un furnizor de securitate, nu doar un beneficiar, o ţară care proiectează securitate şi stabilitate în zonă. Pe lângă apartenenţa noastră la NATO, trebuie să dovedim că avem capabilităţile necesare pentru a participa la apărarea colectivă".
El a mai spus că, pornind de la schimbările de paradigmă la nivel global, de la starea de fapt existentă, de la evaluarea ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor, Strategia Naţională de Apărare aduce câteva noutăţi, operând cu un concept de securitate naţională extinsă.
"În afara elementelor care ţin de apărare, de ordine publică sau de activitatea de informaţii şi contrainformaţii, securitatea nu mai poate fi separată de un mediu economic competitiv, de stabilitatea financiar-bugetară, de existenţa unor sisteme publice - educaţie, sănătate, pensii - funcţionale şi adaptate schimbărilor, de protecţia infrastructurilor critice sau de capacitatea de a răspunde la problemele de mediu. Este momentul ca în perioada următoare să construim consens politic în jurul acestor teme esenţiale, un consens politic care să producă în mod real reformă şi legislaţie durabilă", a mai afirmat şeful statului.
El le-a mai spus parlamentarilor că a venit momentul să fie lăsată deoparte practica documentelor stufoase, care rămân în sertare necitite şi mai ales neaplicate.
"Această Strategie Naţională de Apărare nu este finalul unui proces, ci începutul lui. Ea va trebui urmată de alte documente fundamentale, de la Carta Albă a Apărării la celelalte strategii sectoriale şi urmărită în aplicarea ei pe toate dimensiunile. În acest proces, un rol vital îl va avea planificarea integrată şi capacitatea instituţiilor responsabile de a lucra coordonat. Insist asupra acestui accent - cooperarea interinstituţională. România nu îşi poate permite ca fiecare instituţie să aibă o strategie şi planificare individuală sau propria alocare de resurse, separat de celelalte instituţii şi fără o concepţie unitară la nivel naţional", a mai spus Klaus Iohannis.
Preşedintele a mai susţinut necesitatea de a reînnoi cât mai curând cadrul legislativ de reglementare, organizare şi funcţionare a instituţiilor care activează în sferele apărării şi securităţii naţionale, arătând că în acest sens este fundamentală "o bună colaborare cu Parlamentul în activităţile privind apărarea ţării şi securitatea naţională".