IPP: "Legea privind darea în plată ar putea să conducă la o criză pentru aproximativ 100.000 de persoane"

Legea privind darea în plată nu contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de locuire pentru categoriile sociale vulnerabile (familiile tinere), ci ar putea să conducă la o criză pentru aproximativ 100.000 de persoane, este concluzia unui studiu realizat de Institutul de Politici Publice (IPP), trimis redacţiei.

"Institutul pentru Politici Publice a monitorizat întreg procesul legislativ şi a documentat - cu date oficiale şi interviuri cu toţi factorii implicaţi - situaţia curentă a politicilor de locuire în România şi potenţialul impact al legii în acest context, pe fondul unei lipse cronice de dezbatere publică, cu argumente obiective şi raţionale, a adevăratelor probleme pe care ar fi trebuit să le adreseze o asemenea lege", precizează IPP.

Concluziile studiului IPP arată faptul că în România nu a existat o politică publică strategică în domeniul locuirii, iar măsura adoptată marţi de deputaţii din Comisia Juridică nu numai că nu contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de locuire pentru categoriile sociale cele mai vulnerabile din această perspectivă (familiile tinere), "ci ar putea să conducă la o criză pentru aproximativ 100.000 de persoane care au credite garantate cu imobile, dacă aceştia ar opta pentru darea în plată a casei către bancă, imediat după adoptarea legii".

Studiul mai arată că adevăraţii beneficiari ai legii şi ai noului plafon de 250.000 de euro prevăzut de lege sunt o minoritate de 1.500 de clienţi care au credite de peste 1 milion de lei, garantate cu proprietăţi achiziţionate în perioada de boom imobiliar şi pentru care, în acest moment, este mai profitabil să scape de aceste investiţii nefericite decât să îşi achite datoriile către bănci. Prin comparaţie, media creditului ipotecar pentru achiziţia unei locuinţe în România este de 37.000 euro, o valoare de aproape 7 ori mai mică decât plafonul prevăzut de noua variantă a proiectului de lege. "Prin urmare apare în mod legitim întrebarea: cine sunt adevăraţii câştigători şi cine sunt cei afectaţi după adoptarea acestei legi?", menţionează IPP.

Potrivit studiului, măsura nu vine cu soluţii pentru persoanele aflate într-o situaţie de vulnerabilitate economică, ci doar le oferă "şansa" de a da înapoi băncii locuinţa dacă nu îşi mai pot permite să plătească creditul, fără ca legiuitorul să se preocupe în vreun fel de situaţia locativă a acestor persoane.

"Cei care cred că pot beneficia de această lege şi se bucură sunt naivi; statul nu este pregătit să răspundă unui număr de cazuri sociale care, după ce dau în plată casa la bancă, nu mai au unde locui", menţionează IPP.

Pentru comparaţie, programul ANL (una dintre puţinele măsuri de politică publică de locuire de după '90 gestionate de Guvern), a construit din 2001 şi până în prezent 37.000 de locuinţe - de 3 ori mai puţin decât necesarul de locuinţe dacă toţi românii cu credite la bănci pentru care nu mai este "profitabil" să plătească creditul ar da casele înapoi şi ar căuta soluţii de chirie mai ieftină decât rata la credit.

"Mai mult, proiectul de lege, care pretinde în mod nejustificat în expunerea de motive că reprezintă transpunerea Directivei 17/2014, este criticat dur de Comisia Europeană, care notează în Raportul de ţară al României pe 2016 că legea ar putea avea un impact negativ asupra cererii interne, precum şi asupra încrederii consumatorilor şi a investitorilor", aminteşte IPP.

"Pentru că România este probabil singurul stat din Uniunea Europeană care nu are o strategie naţională de locuire", IPP solicită de urgenţă Guvernului, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, să constituie un grup de lucru în acest sens.

De asemenea, IPP recomandă parlamentarilor mai multă "prudenţă" în iniţierea/adoptarea unor măsuri legislative care intervin în economia de piaţă.

Institutul mai solicită Camerei Deputaţilor să publice de urgenţă textul de lege în forma adoptată de Comisia Juridică marţi, "pentru ca opinia publică să fie informată asupra prevederilor finale ale legii care, odată adoptată, va genera efecte puternice atât pentru stabilitatea economică, cât şi pentru cei care vor dori de acum înainte să acceseze un credit pentru a îşi cumpăra o locuinţă", potrivit sursei citate.