Isărescu: "Nu este momentul să discutăm despre o reducere a dobânzii"

Banca Naţională a României (BNR) nu ia în calcul o reducere a dobânzii de politică monetară până când inflaţia nu va scădea puternic, a spus vineri guvernatorul Mugur Isărescu, în ocazia conferinţei în care a prezentat "Raportul trimestrial asupra inflaţiei".

Guvernatorul a afirmat: "Deocamdată nici nu putem să discutăm despre o reducere. Avem o inflaţie mare, peste rata de politică monetară şi, în plus, nu este clar că se duce în jos. Pot să mai apară şocuri care să ducă preţurile în sus. De aceea spun foarte clar - nici nu este momentul să discutăm despre o eventuală reducere, dar să luăm o decizie. Nu avem ce să discutăm deoarece creăm anticipaţii, nu le îndeplinim şi toată lumea are de pierdut".

Isărescu a subliniat că în piaţă dobânzile au scăzut semnificativ, de la 8% la 6%, dar că, probabil, aşteptările sunt ca dobânzile să scadă şi mai mult.

"Nu vrem să dăm acest sentiment. Există câmp pentru o reducere mai mare a dobânzilor, care oricum au scăzut şi există lichiditate în piaţă (...). Nu vă aşteptaţi ca în perioada următoare, până inflaţia nu se duce bine în jos, să luăm vreo decizie de reducere a ratei de politică monetară", a afirmat guvernatorul, adăugând: "Cea mai proastă combinaţie este să te duci cu rata de politică monetară în jos, să constaţi că inflaţia nu scade şi să creşti rata din nou. Nu ne jucăm cu rata de politică monetară. Mai facem jocuri, în anumite limite, cu dobânzile pe piaţă".

• Isărescu: "Ajungem în intervalul ţintei de inflaţie în trimestrul al treilea din 2025"

BNR a menţinut prognoza privind inflaţia la 7,5% în trimestrul al patrulea al acestui an, în vreme ce pentru primul trimestru a lui 2024 vede o uşoară creştere a infaţiei, la 7,7%, care va scădea până la 4,8%, la finalului anului viitor.

Isărescu a afirmat: "Avem o reconfirmare a prognozei pentru finele anului la 7,5%, nu este modificată, însă este o revizuire ascendentă a traiectoriei pe parcursul anului 2024, în contextul majorărilor legiferate, pe care le-am luat în considerare, a unor taxe şi impozite. Este vorba de impactul de runda întâi al creşterilor de TVA, aducerea lor la acelaşi nivel sau trecerea de la trei trepte la numai două trepte şi creşterea accizelor. Acest impact este estimat la 0,9 puncte procentuale, care apare în special în primul trimestrul al anului viitor, dar ulterior se intră pe aceeaşi traiectorie de dezinflaţie şi ajungem în intervalul ţintei la orizontul trimestrului al treilea din 2025. Ceea ce nu este rău, în contextul a două războaie şi a tuturor incertitudinilor care există. Deocamdată prognoza arată relativ bine".

Potrivit guvernatorului, principala contribuţie la scădera inflaţiei este reducerea inflaţiei CORE 2 ajustat, ceea ce arată că întărirea politicii monetare şi ţinerea la nivel relativ înalt a dobânzilor pentru o perioadă mai lungă de timp au avut efecte şi vor avea în continuare.

Legat de riscurile la adresa îndeplinirii prognozelor BNR, guvernatorul a subliniat că, în ceea ce priveşte evoluţia cererii interne, banca nu vede riscuri inflaţioniste, ci mai degrabă în sens invers. "Legat de impactul preţurilor materiilor prime, al bunurilor intermediare şi finale din cauza, în special, a tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, vedem riscuri în sus, de creştere. Politica fiscală şi cea a veniturilor sunt riscuri în ambele sensuri", a afirmat guvernatorul.

• "Va trebui să fim foarte atenţi la mixul de politici economice care să continue dezinflaţia, fără a crea recesiune", a spus Isărescu

Guvernatorul a punct că inflaţia în ţara noastră a coborât fără se se intre în recesiune, dar există o tempereare evidentă a creşterii economice în trimestrul al doilea, care probabil va continua şi în trimestrul al treilea.

"Deocamdată nu vedem semnele unei recesiuni, dar temperarea creşterii este evidentă. Am încercat să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune, ceea ce este o treabă foarte grea. Până acum a ieşit, dar avem această slăbire a creşterii economice şi va trebui să fim foarte atenţi la mixul de politici economice, care să continue dezinflaţia fără a crea recesiune", a spus Isărescu, adăugând: "Cursul de schimb ne-a ajutat. Am evitat pe de o parte o inflaţie mai mare în primii doi ani după declanşarea crizei energetice şi în jumătatea acestui an, dar prima de risc a României e cea mai mare. Iar principalul factor este situaţia deficitelor gemene - deficitul fiscal şi deficitul de cont curent rămân încă mari. Şi greu de dat în jos".

• Guvernatorul BNR: "Guvernul şi Parlamentul trebuie să găsească soluţii să ducă deficitele în ţintele pe care ni le-am asumat cu UE"

Guvernatorul a mai subliniat că Guvernul şi Parlamentul trebuie să găsească soluţii astfel încât să ducă deficitele în ţintele asumatate cu Uniunea Europeană, iar BNR va sprijini orice mix de politici în acest sens, dar să fie realiste.

"Guvernul şi Parlamentul trebuie să găsească soluţii să ducă deficitele în ţintele pe care ni le-am asumat cu Uniunea Europeană. Cum se va face acest lucru? Noi sprijinim orice mix de politici, reduceri de cheltuieli, majorări de taxe care duc la acest lucru. Dar sprijinim ceea ce este realist. Eu nu văd cum o fi România mai altfel decât alte ţări europene care ajung la echilibru bugetar cu 32-36% venituri din PIB şi noi să facem asta cu 27%. Că vom creşte veniturile printr-o colectare mai bună, prin reducerea evaziunii, că reducem şi pe alte căi - aceasta e datoria politicii fiscal- bugetare, noi sprijinim orice măsură, dar să fie realistă", a spus Isărescu.

Raportul BNR a fost întocmit pe baza datelor disponibile până la jumătatea lunii octombrie, astfel încât nu ia în calcul alte elemente apărute ulterior.